E
un simptom
Cefaleea este un simptom ce poate
imbraca numeroase manifestari in ceea ce priveste durata, intensitatea si
localizarea. Ea se poate manifesta ca o senzatie de apasare în zona fruntii, de
durere cu caracter pulsatil în zona temporala sau occipitala, durere care poate
dura de la cîteva minute pina la cîteva zile.
Care sint cauzele
Cauzele cefaleelor pot fi numeroase.
Uneori cauza poate fi doar pozitia gresita a unei persoane in timpul lucrului
sau al somnului, alteori poate fi vorba de o oboseala mai mare sau de un stres
puternic.
Care este
manifestarea
Durerile migrenoase cuprind de
regula numai jumatate de cap, apar si dispar brusc si sint insotite de greata,
voma, fotofobie. Ele sînt, de regula, mai frecvente la femei si pot avea cauze
oftalmo-logice, neurologice, metabolice, toxice si infectioase.
Ce masuri se pot
lua
De foarte multe ori cauzele trebuie
cautate în modul de viata sau in hrana. In acest sens, se pot lua citeva masuri
de igiena mintala: repaus, liniste, corectarea somnului, regim alimentar usor,
plimbari în aer liber. Este bine sa fie evitate emotiile puternice si stresul.
În privinta alimentatiei se vor evita supele grase, conservele, mezelurile,
carnurile grase si vinatul, crustaceele, alcoolul, ciocolata, cafeaua, anumite
condimente, vinurile rosii. Se vor evita soarele in exces, contraceptivele,
tutunul si anumite substante chimice sub forma de vapori si fum. Determinarea
cauzelor trebuie stabilita cu rabdare, iar ajutorul medicului va fi determinant.
Remedii naturiste
n
Se aplica felii de cartof crud pe
frunte si timple sau frunze proaspete de visin, menta, cimbrisor ori podbal
(portiunea neteda);
n
Se aplica, pe frunte si timple,
frunze proaspete de varza putin terciuite. Cu sucul de varza se pot unge si
incheieturile miinilor, pentru o mai mare eficienta.
n
Se aplica pe timple, timp de 15-20
de minute, jumatati de ceapa (sau felii de ceapa), care vor înlatura durerea.
n
Se pun comprese cu mustar sau hrean
ras la ceafa si mustar la talpi.
n
Se taie coaja de la o lamiie (fara
partea alba) si se aplica pe timple, tinindu-se pina la disparitia durerii (la
locul contactului cu pielea, pot aparea mici pete rosii).
n
In cazul in care tensiunea celui
suferind de dureri de cap este mare, se fac bai foarte calde la picioare si
miini (aceasta procedura nu este recomandata insa celor cu tensiune mica).
n
În cazul migrenelor, foarte
eficiente sint cataplasmele din faina de mustar aplicate la ceafa, frunte si
talpi.
n
Se fierbe pelin în ulei de masline.
Cu amestecul obtinut se unge locul dureros sau se aplica sub forma de comprese.
n
Se aplica pe timple si la ceafa
comprese cu infuzie rece de menta (30 grame de planta la 1 litru de apa) sau
comprese cu apa rece (punga cu gheata pe cap, timp de 1-2 minute), apoi pe
partile laterale ale gitului.
n
In cazul migrenelor survenite in
urma unui efort intelectual prelungit, se va face un dus rece la picioare (1
minut), dupa care se vor masa usor ceafa si spatele.
n
In cazul unor dureri de cap
persistente, se va bea suc cald de varza (cite 1/2 pahar, de doua-trei ori pe
zi, sau suc de cartofi (cite 1/4 pahar, de trei ori pe zi, inainte de masa).
n
Se bea suc de coacaze negre (cite
1/4 pahar, de trei ori pe zi).
n
In cazul unor dureri de cap generate
de stres, se bea seara, inainte de culcare, un pahar de apa in care s-a dizolvat
o lingura de zahar.
n
Se bea miere de albine in amestec cu
otet de mere (parti egale), zilnic, cite o lingura.
Plante medicinale
indicate si modul de utilizare
n
Aloe (Aloe arborescens). Se fierb
una-doua frunze de aloe în 2-3 litri de apa si se toarna lichidul obtinut, timp
de citeva seri la rînd pe cap, dupa care si pe tot corpul. Se poate amesteca
infuzia de aloe cu suc de cicoare. Se iau cite 15-30 de grame pe zi.
n
Cimbrisorul (Thymus serpyllum). Se
fierbe cimbrisor în cantitate mai mare de apa si se tine capul timp de 10-15
minute în acest decoct, dupa care se va turna pe tot corpul.
n
Cretisoara (Alchemila vulgaris). Se
prepara o infuzie dintr-o lingurita de flori la o cana de apa. Se bea pe
parcursul unei zile.
n
Deditelul (Pulsatilla montana). Se
prepara o infuzie din doua lingurite de planta la o cana de apa. Se beau
una-doua cani pe zi.
n
Iarba mare (Inula helenium). Se
toarna un pahar de apa rece peste o lingurita de radacina de iarba mare. Se lasa
timp de 10 ore, dupa care se strecoara. Se bea cite un sfert de pahar o data pe
zi, cu 30 de minute inainte de masa.
n
Lamiita (Philadelphus coronarius).
Se prepara o infuzie din una-doua lingurite de flori la o cana de apa. Se beau
doua cani pe zi.
n
Levantica (Lavandula officinalis).
Se prepara o infuzie dintr-o lingurita de flori la o cana de apa. Se beau cite
una-doua cani pe zi.
n
Macesul (Rosa canina). Se prepara o
infuzie dintr-o lingura de flori de maces la un pahar de apa. Se lasa timp de 30
de minute. Se iau cite doua linguri de trei ori pe zi, cu 30 de minute înainte
de masa.
n
Maghiranul (Majorana hortensis). Se
prepara o infuzie din doua lingurite de planta la o cana de apa. Se beau
doua-trei cani pe zi.
n
Menta (Menta piperita). Se prepara
un decoct dintr-o lingurita de flori la o cana de apa. Se lasa timp de 40 de
minute, dupa care se strecoara. Se bea o cana dimineata pe stomacul gol si una
seara, inainte de culcare.
n
Paducelul (Crataegus monogyva). Se
prepara un decoct din 20 g de fructe de paducel la un pahar de apa. Se fierbe la
foc mic timp de 10 minute. Se beau una-doua cani pe zi.
n
Ruscuta de primavara (Adonis
vernalis). Se prepara o tinctura din partile aeriene ale plantei. Se iau cite
cinci-zece picaturi de trei ori pe zi.
n
Salcia (Salix alba). Se prepara un
decoct din frunze de salcie si de viorele. Înainte de a bea decoctul se adauga
si citeva picaturi de otet. Se iau una-doua linguri pe zi.
n
Salcimul (Robinia pseudocacia). Se
prepara o tinctura din partile aeriene cu tot cu flori. Se iau cîte cinci-zece
picaturi de doua ori pe zi.
n
Saschiul mic (Vinca minor). Se
prepara o tinctura din 20 g de planta la 100 ml de alcool. Se lasa timp de noua
zile. Se iau cite cinci picaturi de trei ori pe zi, cu 30 de minute înainte de
masa. Aceasta tinctura este recomandata in cazul durerilor de cap de lunga
durata.
n
Sunatoarea (Hypericum perforatum).
Se prepara un decoct dintr-o lingurita de flori de sunatoare la un pahar de apa.
Se fierbe la foc mic timp de 5 minute. Se bea cite un sfert de pahar de trei ori
pe zi.
n
Urzica (Urtica dioica). Se prepara o
infuzie dintr-o lingura de planta la un pahar de apa clocotita si se tine 2 ore
in termos. Se ia cite o lingura pe zi, cu putina miere.
n
Valeriana (Valeriana officinalis).
Se prepara o tinctura din radacina maruntita a plantei la 100 ml de alcool. Se
iau cîte cinci picaturi de trei ori pe zi.
Amestecuri de
plante
n
Se prepara o infuzie din flori de
musetel, frunze de menta, fructe de fenicul si radacina de valeriana, in parti
egale. Peste doua lingurite de amestec se toarna 0,5 litri de apa clocotita. Se
lasa peste noapte în termos si se bea dimineata un pahar din acest amestec.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu