Nu
am probleme cu fumatul sau cu bauturile alcoolice, dar... cafeaua. A aparut o
dependenta salbatica. Cum influenteaza cafeaua organismul, este ea daunatoare
sau il ajuta in vreun fel? Acestea sint intrebari pe care la un moment dat si le
pune fiecare dintre noi.
Proprietatile cafelei
Proprietatile utile ale cafelei sint: usor purgativa si
diuretica; proprietati excitante; va permite sa nu adormiti atunci cind aveti
nevoie de acest lucru; stimulant usor care poate imbunatati activitatea
cerebrala.
Proprietatile negative ale cafelei sint: folosirea peste
masura a cafelei creste riscul afectiunilor cardiace si, in acelasi timp, creste
tensiunea arteriala; poate creste nivelul colesterolului in singe; poate provoca
migrene persoanelor cu o sensibilitate ridicata; la femei, folosirea in
cantitati mari a cafelei creste riscul dezvoltarii osteoporozei in viitor;
creste pierderea substantelor minerale din tesuturile osoase.
Cafeaua este un izvor bogat de cafeina si de asemenea de
alte substante active, dintre care una singura - acidul nicotinic - are valoare
nutritiva. Aceasta se formeaza prin procesul de prajire a boabelor de cafea. O
ceasca de cafea contine aproximativ un gram din aceasta vitamina. Ar trebui sa
beti 15 cesti de cafea pentru a asimila cantitatea de acid nicotinic necesara
unei persoane adulte. In general, valoarea nutritiva a cafelei este determinata
de cantitatea de zahar si de lapte adaugata.
Cafeaua creste nivelul colesterolului
Cercetarile au aratat ca la iubitorii de cafea care beau
mai mult de sase cesti de cafea pe zi creste pericolul aparitiei bolilor
cardiovasculare. Cu toate acestea, riscul este legat mai mult de modul de
pregatire a cafelei, de nivelul continutului de cafeina din ea. Cind cafeaua
este pregatita dupa metoda espresso, prin trecerea aburului prin cafeaua
macinata sau dupa metoda obisnuita (prin care cafeaua se pune in apa, dupa care
se pune la fiert) se elibereaza doua elemente chimice care cresc nivelul
colesterolului in singe si, in consecinta, riscul bolilor cardiovasculare.
Aceste elemente - cofestrolul si cofeolul - sint prezente permanent in boabele
de cafea. Cu toate acestea, ele sint indepartate atunci cind cafeaua se
filtreaza printr-o hirtie, cind cafeaua este pregatita la filtru.
Cafeaua si bolile cardiace
Atunci cind beti cafea, cresc pulsul si presiunea sangvina
(aceasta creste insa mai putin). Folosirea moderata a cafelei nu duce la
hipertensiune, chiar si persoanele cu o presiune sangvina ridicata se pot bucura
de aceasta placere. Pina nu demult a existat parerea ca persoanele care au
suferit un acces de inima trebuie sa inceteze consumul de cafea sau pot bea
numai cafea decafeinizata.
S-a afirmat chiar urmatorul fapt: cafeaua sau cafeina
provoaca schimbarea ritmului cardiac si chiar un acces de inima obisnuit. Cu
toate acestea, toate cercetarile facute in Marea Britanie si in SUA au aratat ca
folosirea cafelei filtrate nu provoaca schimbarea ritmului cardiac la persoanele
care au suferit accese de inima. De aceea nu constituie o necesitate ca aceste
persoane sa renunte definitiv la cafea.
Cafeaua ca purgativ
In sine, cafeina nu are proprietati purgative. Practic, s-a
demonstrat ca filtrata cafeaua este si mai purgativa decit cea obisnuita. Chiar
si in zilele noastre cercetatorii mai incearca sa descopere care dintre cele 300
de substante organice continute de boabele de cafea contribuie la stimularea
defecatiei. In acelasi timp, cafeina este considerata un diuretic natural.
Cafeaua si profilaxia cancerului la intestinul gros
Presupunerile despre faptul ca aceasta bautura creste
riscul aparitiei cancerului de pancreas nu s-au confirmat. Mai mult decit atit,
cercetarile recente permit afirmatia ca in profilaxia cancerului intestinului
gros contribuie si cafeaua.
In acelasi timp, femeile trebuie sa limiteze consumul de
cafea. Ultimele cercetari au aratat ca la femeile care beau in mod regulat mai
mult de trei-patru cesti de cafea pe zi creste probabilitatea aparitiei
fragilitatii oaselor - osteoporoza - dupa aparitia menopauzei si la o virsta mai
inaintata.
Cafeaua este una dintre cele mai raspindite cauze ale
migrenei. Multi sint cei care afirma ca nu pot dormi daca au baut o cafea seara.
Persoanele care prefera cafeaua decafeinizata pentru a
evita actiunile excitante ale cafeinei se supun influentei altor chimicale.
Analiza dizolvantilor organici care se folosesc pentru inlaturarea cafeinei a
aratat ca doi dintre acestia sint cancerigeni. Cea mai veche, cea mai sigura,
dar si mai putin eficienta metoda foloseste apa pentru decafeinizare, pentru ca
in apa se poate dizolva cafeina.
Femeile insarcinate si cele care alapteaza trebuie sa
limiteze consumul de cafea si sa bea nu mai mult de o ceasca de cafea cu lapte
pe zi, pentru ca embrionul asimileaza cafeaua, dar o elimina mai greu decit
organismul unei persoane adulte.
Cafeaua si sanatatea copilului
Chiar si in scopuri terapeutice, cafeina este permisa a se
da numai copiilor mai mari de 2 ani si intr-o doza mai mica de patru ori fata de
cea care este continuta intr-o ceasca de cafea.
Dozele mai mari din aceasta substanta influenteaza in mod
nefavorabil sistemul nervos al copilului: la inceput acesta devine agitat si are
insomie, iar dupa aceea celulele nervoase obosesc, astfel incit micutul devine
molesit, somnoros, oboseste foarte repede. Cafeina face ca respiratia sa devina
rapida, creste efortul facut de inima, obligind-o sa bata intr-un ritm mai
agitat, efortul facut de rinichi, crescind eliminarea de urina, stimuleaza
secretia in exces a sucului gastric. Reiese de aici ca daca il obisnuiti pe
copil cu aceasta bautura incurajatoare, fara sa va dati seama ii obligati
organismul sa lucreze in exces degeaba.
Daca o ceasca de cafea in fiecare dimineata a devenit deja
o obisnuinta, sa-l dezvatati de acest lucru pe copil este foarte greu. Pentru ca
dependenta de cafeina se formeaza la nivel molecular. El elimina din receptorii
creierului adenozina, pe care sistemul nervos o prelucreaza pentru a se linisti.
Daca o persoana renunta pe neasteptate la cafea, se va simti extenuata.
Pentru ca indepartarea de cafea sa se petreaca pe cit
posibil fara probleme, trebuie ca micutul sa bea in fiecare dimineata cacao cu
lapte. Sistemul nervos este mai putin sensibil la un analog al cafeinei -
teobromina continuta in cacaoa praf, iar magneziul care intra in compozitia sa
inlatura oboseala, tensiunea nevoasa, contribuie la asimilarea calciului din
lapte, calciu atit de necesar copiilor. Trebuie sa mai tineti cont de inca un
lucru: bautura nu trebuie sa fie foarte dulce, pentru ca zaharul adaugat in
cacao impiedica asimilarea substantelor minerale folositoare.
Cafeina stimuleaza inima si sistemul nervos central,
stimuleaza prelucrarea acizilor in stomac, imbunatateste digestia si contribuie
la hiperventilarea plaminilor.
Nu renuntati brusc la cafea
Chiar daca este relativ netoxica, cafeina poate provoca
dependenta. Excesul de cafea sau de ceai (un pahar de ceai contine aproximativ
doua treimi din cafeina prezenta intr-o ceasca de cafea) provoaca palpitatii,
transpiratie, un puls crescut, insomnie, accese de migrena. Renuntarea la cafea
nu trebuie sa se faca brusc pentru ca pot aparea dureri de cap, stare de
enervare.
Cafeina in continutul bauturilor si al ciocolatei provoaca
insomnie la copii. Copilul care a mincat citeva bucatele de ciocolata sau a baut
doua pahare de cola seara adoarme foarte greu.
Medicii ii sfatuiesc pe cei care au o tensiune arteriala
crescuta, care au probleme cu inima sau cu rinichii sa limiteze consumul acestor
bauturi si sa le excluda treptat din regimul lor.
Unde se gaseste cafeina
Cafeaua este recordmana in ceea ce priveste continutul de
cafeina, dar si ceaiul, ciocolata si citeva preparate calmante au in compozitie
cafeina. Comparati continutul de cafeina (mg) intr-o ceasca (150 de mililitri)
de bautura sau in 125 de grame de produs: cafeaua normala - 115 mg; cafeaua
solubila - 65 mg, ceaiul - 40 mg, cola - 18 mg, cacaoa - 4 mg, ciocolata calda -
3 mg; cafeaua decafeinizata - 3 mg; ceaiul decafeinizat - 3 mg, ciocolata - 80
mg, ciocolata cu lapte - 20 mg, doua tablete calmante - 60 mg.
Cafeaua solubila previne bolile de inima
Potrivit rezultatelor ultimelor cercetari, cafeaua solubila
poate apara omul de bolile de inima. Aceasta concluzie paradoxala a fost facuta
de savantii englezi. Ei au sustinut ca cei care beau mai mult de cinci cesti de
cafea pe zi sint supusi unui risc mai scazut al bolilor de inima. Aceia care
beau mai putin de cinci cesti de cafea se imbolnavesc mai usor. Iar cel mai mare
numar de afectiuni cardiace se observa la cei care nu beau deloc cafea solubila.
Rezultatele neasteptate au provocat confuzie printre
cercetatorii care foarte multi ani s-au ocupat de aceasta problema, pentru ca
mai inainte se considera in mod traditional ca consumul excesiv de cafea
provoaca bolile de inima. Acum este greu de spus daca aceste concluzii sint
intimplatoare sau indreptatite. Cercetatorii care au facut aceste studii explica
insa ca aceste proprietati le are cafeaua solubila care in trecut nu se folosea.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu