Ce sint arsurile
Arsurile sint leziuni provocate de foc (arsuri termice), de
contactul cu agenti chimici (arsuri chimice), de radiatii ionizante (arsuri
datorate razelor solare) sau de trecerea curentului electric prin tesuturi
(arsuri electrice).
Intinderea leziunilor are mare importanta pentru stabilirea
prognosticului vital. Cind 30 la suta din suprafata pielii este arsa leziunile
sint foarte grave, iar cind 50 la suta din suprafata pielii este arsa survine
aproape intotdeauna moartea. Pentru a calcula suprafata arsurilor, se foloseste
asa numita regula de noua, fiecare parte a corpului fiind considerata ca fiind 9
la suta din suprafata totala (vezi schema). Chiar si in cazul arsurilor care
ocupa doar 9 la suta din suprafata pielii este nevoie de ajutor medical
specializat.
Clasificarea arsurilor
In functie de gravitatea lor, arsurile au fost impartie in
grade:
Gradul I – pielea este rosie (eritem), roseata disparind o
data cu descuamarea pielii;
Gradul II – este atacata epiderma, care produce vezicule
dureroase, pline cu lichid galbui. Dupa spargerea lor ramine o cicatrice rosie,
care se vede la frig sau la cald;
Gradul III – arsura ajunge la derma sau la muschi, uneori
pina la os. Apar pustule largi cu continut brun-sangvinolent si se produce
necroza pielii si a unor tesuturi de dedesubt;
Gradul IV – se ajunge la carbonizarea tesuturilor;
In ultimele doua tipuri de arsuri se produc de obicei
infectii care intirzie vindecarea.
Arsura depinde mai ales de extinderea ei: una punctiforma,
de gradul IV, se vindeca relativ usor, pe cind una extinsa pe 30 la suta din
suprafata corpului, chiar daca este de gradul al II-lea, provoaca multe
complicatii, din cauza faptului ca proteinele lezate de arsuri se absorb si,
fiind toxice, afecteaza ficatul, rinichiul, dar mai ales sistemul nervos. De
obicei, apare infectia secundara sau chiar septicemia, care, la copii si oamenii
virstnici, poate cauza moartea.
Prim ajutor
Inainte de a acorda primul ajutor, asigurati-va ca persoana
respectiva nu este in contact cu o sursa de curent electric. Daca hainele
persoanei care necesita primul ajutor mai ard inca, stingeti-le folosind paturi
sau chiar un covoras. Evitati insa folosirea materialelor sintetice. Evitati de
asemenea scoaterea hainelor arse in cazul marilor arsuri (exceptie fac cazurile
de arsuri chimice, cind hainele sint imbibate cu substante care au provocat
arsurile). Scoateti imediat inelele, bratarile sau ceasul de pe miinile
persoanelor afectate, deoarece apar basici.
In arsurile de gradul I, intinderea leziunilor, precum si
profunzimea lor fiind mici este suficienta spalarea portiunilor arse cu apa
rece, timp de 10 minute (in cazul arsurilor generate de soda caustica, spalarea
cu apa rece se face cel putin 20 de minute).
In arsurile de gradul II si III, pina la venirea medicului,
se pot administra substante antialgice, eventual sedative. Se vor administra
lichide caldute in cantitati mari: 2-3 litri. Daca arsurile sint pe suprafata
mare, persoana respectiva trebuie acoperita cu paturi, deoarece temperatura
corpului scade foarte mult. Chemarea de urgenta a medicului sau prezentarea la
spital este in acest caz obligatorie.
Plante medicinale indicate si modul de utilizare in
tratament
n Arnica (Arnica montana).
Tinctura de arnica are actiune cicatrizanta si antiseptica: 15g de tinctura (de
la farmacie) la 100 ml de apa.
n Coada soricelului (Achillea
millefolium). Infuzia din 2 linguri de flori la o cana de apa clocotita. Se
administreaza extern, sub forma de comprese.
n Frasinul (Fraxinus
excelsior). Infuzie din 10g de frunze la 100 ml de apa clocotita. Se
administraza extern, sub forma de comprese.
n Galbenele (calendula
officinalis). Infuzie din 15g de flori la 500 ml de apa clocotita. Se
administreaza extern, sub forma de cataplasme sau bai.
n Inul (Linum usitatissimum).
Uleiul de in se foloseste amestecat in parti egale cu apa de var. Se pune totul
intr-o sticla curata si se agita, pina se formeaza un lichid alb-laptos, cu care
se unge arsura. Acest amestec are proprietatea de a calma durerile si de a
vindeca rana.
n Plopul negru (Populus
nigra). Infuzie dintr-o lingurita de muguri la 250 ml de apa clocotita. Extern,
sub forma de bai.
n Salcimul (Robinia
pseudacacia). Florile uscate si sfarimate se pun pe ranile provocate de arsuri.
n Schinelul (Cnicus
benedictus). Infuzie din 10 g de produs uscat la 300 ml de apa clocotita.
Extern, sub forma de bai.
n Socul (Sambucus nigra).
Infuzie din 20 g de flori la 500 ml de apa clocotita. Extern, sub forma de bai.
n Sunatoarea (Hypericum
perforatum). Infuzie din 20 g de parti aeriene florifere la 500 ml de apa
clocotita. Extern, sub forma de cataplasme sau bai. Uleiul de sunatoare se
foloseste de asemenea, ca pansament in arsuri.
n Tataneasa (Symphytum
officinale). Infuzie din 15 g de radacina maruntita la 250 ml de apa clocotita.
Extern, sub forma de bai si cataplasme.
n Infuziile de levantica,
cerentel (radacina), coada racului, cimbru, frunze de nuc, roinita, urzica,
troscot, rachitan, salce si stejar (cite 2 linguri de planta la o cana de apa
clocotita) calmeaza durerile si grabeste cicatrizarea plagilor.
Ce ne mai recomanda medicina populara pentru
cicatrizarea ranilor provocate de arsuri:
n Se sparge un ou, se
amesteca galbenusul cu albusul si se pune acest amestec peste rana;
n Se pun peste rani frunze de
soc fierte 5-10 minute in lapte; frunzele se schimba din doua in doua ore;
n Se spala locul cu apa rece
si se presara bicarbonat de sodiu alimentar;
n Se da un cartof crud pe
razatoare si se amesteca cu miere de albine (la 100 g de cartof se adauga 1
lingurita de miere);
n Se pun pe rana frunze de
varza proaspete sau morcov ras;
n In cazul arsurilor in git,
se amesteca ulei de masline cu albus de ou si se bea;
n Se prepara ulei de oua: se
fierb ouale tari, se scot galbenusurile, care se dau prin razatoare si se tin pe
foc mic timp de 40 de minute, amestecind continuu. Se ung portiunile lezate cu
acest ulei.
n In cazul arsurilor
provocate de foc se amesteca un albus de ou cu ulei de in si smintina. Se pune
un strat gros pe rana, iar deasupra se pun comprese ude, legate cu fese uscate.
Cum tratam ranile si taieturile
Medicina populara ne ofera numeroase retete pentru tratarea
ranilor adinci sau mai putin adinci, a celor infectate sau a celor care se
vindeca mai greu.
n Pentru tratarea ranilor
care se vindeca mai greu, se aplica pe rana frunze strivite de patlagina. Se
leaga cu un bandaj, avind grija ca frunzele sa fie schimbate frunzele doua in
doua ore. Pe rana se mai poate aplica de asemenea suc proaspat de patlagina, de
patru ori pe zi.
n In cazul unor rani greu de
tratat se foloseste uleiul de sunatoare: 500 g de flori proaspete si frunze se
pun intr-un litru de ulei si se tin trei zile. Se fierb 500 ml de vin alb timp
de doua ore la foc mic si cind s-a racit se amesteca cu uleiul de sunatoare;
n In cazul unor rani
purulente, se va aplica pe rana suc proaspat de pelin. Acesta este si un
excelent mijloc de dezinfectare a ranilor.
n Se aplica comprese cu
decoct de flori sau fructe de maces (acest mijloc previne cangrena) si se bea
suc proaspat de coada soricelului, amestecat cu miere (cite trei lingurite pe
zi).
n Se aplica pe rani comprese
cu tinctura de obligeana.
n Se aplica pe rani suc de
galbenele. Acesta se prepara in felul urmator: se pun flori de galbenele intr-un
borcan si se lasa borcanul la soare, timp de noua zile. Se storc bine florile si
se strecoara apoi sucul rezultat.
n Ranile infectate se pot
vindeca aplicind comprese cu miere diluata (30 la suta) in apa distilata sau apa
fiarta si racita. Rana se poate unge si cu miere, dupa care se acopera (se
aplica o compresa usoara, sterila).
n In cazul unor rani
purulente, se vor aplica comprese din decoct de frunze de brustur, sau chiar
frunze de brusture fierte in lapte. Compresele sau bandajele se vor schimba din
doua in doua ore.
n Se iau 15 g frunze de nuc,
se maruntesc si se pun la fiert, timp de 30 de minute in 100 ml de apa. Se
adauga apoi 10 g de ulei de floarea soarelui si se lasa deoparte una-doua zile.
Se fierbe amestecul in bain-marie timp de doua ore, se strecoara, apoi se fierbe
iar, timp de 30 de minute, adaugindu-se si 15 g de ceara galbena. Se ung ranile
cu acest unguent.
n Pentru vindecarea ranilor
si a juliturilor, se amesteca frunze proaspete de sunatoare si salvie (cantitati
egale) cu untura proaspata de porc si se strecoara printr-un tifon. Se pastreaza
in borcan inchis. Unguentul se mai poate prepara din tinctura de sunatoare,
amestecata cu untura proaspata de porc (proportie 1:4).
n Una dintre cele mai
eficiente metode pentru vindecarea ranilor este aplicarea de comprese cu
tinctura de urzica: se pun frunze de urzica intr-o sticluta (aproape pina sus)
si se toarna deasupra alcool. Se lasa la soare timp de doua saptamini. Inainte
de aplicarea compresei rana trebuie spalata. Compresele se vor schimba din trei
in trei ore.
n Pentru tratarea ranilor sau
a taieturilor se poate prepara un unguent din urmatoarele: 100 g de ulei de
masline (sau floarea soarelui), 8 g de ceara galbena, 5 g de ceara alba, 20 g
rasina de pin si 1 g tamiie. Se adauga o lingura de unt nesarat si se pune pe
foc, timp de 10 minute (nu trebuie sa dea in clocot). Se amesteca bine si se ia
spuma. Se pune amestecul in borcan. Unguentul este cit se poate de efficient, in
special pentru ranile mai vechi, care se vindeca greu. Se vor aplica comprese,
ce se schimba din patru in patru ore.
n Se amesteca pe foc mic doua
parti ulei de masline cu o parte ceara de albine. Se lasa sa se raceasca si se
pune amestecul in borcane. Compresele se vor aplica de doua ori pe zi, dupa ce
rana a fost spalata in prealabil cu apa distilata.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu