Despre comprese

Bunicile si strabunicile foloseau frecvent compresele cind isi tratau copiii, nepotii si pe cei apropiati de diverse boli. Astazi asistam la revenirea triumfala a acestei metode, prin care putem trata cu succes febra, procesele inflamatorii, convulsiile.

Compresele umede pot fi reci sau calde. Ele sint destinate sa racoreasca, sa incalzeasca sau sa produca sudatie. Este bine, inainte de a apela la tratamentul cu comprese, sa consultam un medic.

Iata citeva tipuri de comprese

 O compresa ce poate fi rece sau calda (dupa nevoi), care se aplica pe git, piept sau abdomen, este cea prezentata mai jos: o bucata mare de pinza de in (sau bumbac) se inmoaie in apa rece (vara) sau in apa calda (dar nu fierbinte) iarna, se stoarce bine si se aplica pe corp. Peste ea se pune o basma (sal) din lina, care se asaza pentru a acoperi bine compresa, astfel incit sa nu patrunda aerul.

Gitul este bine sa fie acoperit separat cu un fular. Compresa se tine 45-60 minute. Daca este pusa pentru a racori, se umezeste din nou (daca este pentru a incalzi – nu se mai umezeste). Dupa ce se inlatura compresa, pacientul se imbraca intr-o bluza uscata (tricou) din bumbac si ramine in pat, bine invelit, timp de 30-40 minute.

Aceeasi compresa pentru spate se va pregati in acelasi fel, dar se va intinde pe pat intii salul de lina, apoi pinza umezita si bine stoarsa, iar pacientul se culca cu spatele gol peste aceasta. Are un efect foarte puternic in durerile de mijloc si coloana, in circulatia sangvina dificultuoasa sau in stari de febra mare. De asemenea, aceste comprese dau rezultate in hipertensiune, ipohondrie, dar si eliminarea gazelor.

Compresa pe abdomen: se aplica pinza, inmuiata in apa, bine stoarsa, impaturita, pe partea inferioara a abdomenului. Bolnavul trebuie sa stea intins pe spate, in pat. Peste compresa se infasoara o basma de lina. De fapt, compresa pe abdomen se poate pune succesiv cu cea de pe spate, sau simultan, pentru a avea un efect mai puternic.

Dupa ce se aplica pe abdomen compresa se sta intre 45 de minute si doua ore. Dupa o ora se umezeste din nou compresa. Se poate folosi apa rece, apa cu otet sau fiertura de paie de ovaz sau de fin. Aceasta compresa imbunatateste circulatia sangvina, ajuta digestia si este un remediu in colicile digestive.

Dupa opinia medicului Knipe, compresele sint cele mai potrivite in febra si procesele inflamatorii insotite de febra, caci apa rece este suficienta pentru a racori, fara sa socheze organismul, asa cum se intimpla la utilizarea pungii cu gheata.

Compresa calda pentru durerile de mijloc: se inmoaie in apa calda (+45 grade Celsius) o bucata de pinza si se stoarce bine. Cu ea se infasoara mijlocul – de la un sold la altul – si apoi, peste compresa, se leaga o fisie de pinza de in sau bumbac, uscata. Deasupra se infasoara bolnavul cu un sal sau fular de lina. Compresa se mentine 45 de minute.

Compresa pentru gambe. Pe fiecare gamba se infasoara cite o bucata de pinza de in sau bumbac, inmuiata in apa rece (la 15-20 grade Celsius) si bine stoarsa. Piciorul se infasoara de la genunchi pina la glezna. Peste pinza uda se infasoara cite o fisie de pinza uscata, peste care se pune cite un prosop. Labele se incalzesc in mod obligatoriu cu ciorapi de lina sau o sticla cu apa calda. Compresele se mentin 10-15 minute.

Compresele aplicate pe piept. Sint recomandate in bronsite. O pinza de in sau de bumbac se uda in apa (rece pina la calda, in functie de anotimp si de starea bolnavului), se stoarce bine, se aplica pe piept (se poate pune inca una pe spate) sau se infasoara ca o fasa mai lata. Peste ea se pune un prosop plusat sau un sal de lina. Bolnavul se acopera bine cu o patura de lina sau cu plapuma si ramine astfel timp de o ora.