Obiectivele recuperarii sindromului disfunctional mix

                 

                           

                Din cadrul afectiunilor caracterizate prin sindrom disfunctional mixt, cele mai importante sunt pneumogoniozele si sindroamele post-tuberculoase.

         1).Recuperarea pneumogoniozelor: pentru a stabili modalitatea de recuperare este necesara initial stabilirea unor date obligatorii, cum ar fi:

                      -varsta bolnavului si durata in ani a contactului cu pulberile;

                      -gradul incarcarii pulmonare pe baza examenului radiologic;

                      -daca mai este in contact cu pulberile.

                Unele pneumogonioze sunt evolutive chiar daca bolnavul a fost scos din mediul poluat. De asemenea, este important ca leziunile de pneumogonioze, forma fibroasa, sunt definitive si ireductibile.

                   Obiectivele recuperarii se pot imparti in 3 domenii:

§  Oprirea sau incetinirea evolutiei bolii: realizarea acestui obiectiv se poate face urmarind:

                      -diagnosticarea cat mai precoce a bolii;

                      -scoaterea pacientului imediat din mediul poluat de pulberi sau in unele cazuri luarea unor masuri de reducere a contactului cu pulberile;

                      -interzicerea la pacienti a tuturor factorilor care pot agrava afectiunea respiratorie-fumatul, alcoolul si infectiile;

                      -cure repetate si prelungite de climoterapie in zone cu bogata incarcare in ioni electronegativi;

                      -expuneri zilnice in camere incarcate cu electroaerosoli negativi;

                      -cresterea generala a capacitatii de aparare a organismului-alimentatie adecvata, odihna adecvata, cure balneare.

§  Tratarea bronhopneumopatiei obstructive cronice supraponderala prin:

                      -repaus si pozitionarea corecta a bolnavului;

                      -drenaj postural;

                      -tuse controlata;

                      -respiratie in presiune pozitiva (si inspirul si expirul sunt controlate);

                      -oxigenoterapie;

                      -reeducare respiiratorie;

                      -readaptare la efort.

§  Stabilizarea deficitului functional si incercarea de compensare a deficitului: un rol important in recuperare il prezinta schema pentru reeducare, tinand cont de sindromul restrictiv datorat pneumogoniozelor si sindromului obstructiv datorat bronhopneumopatiei obstructive cronice supraadaugat.

         2).Recuperarea sindroamelor post-tuberculoase: sindromul post-tuberculos cuprinde totalitatea sechelelor dupa diferitele faze ale tuberculozei pulmonare.

                Recuperarea sindroamelor post-tuberculoase se face pe baza rezultatelor obtinute la testele functionale.

                Programul recuperator va cuprinde obligatoriu:

                      -drenaj de postura in formele cu bronsiectazie exudativa supurata;

                      -educarea tusei: importanta in sindroamele bronsidice si in special in cele cu tendinta la hemoclizie; in aceste cazuri pacientul trebuie invatat cum sa tuseasca fara a dezvolta presiuni mari intrapulmonare;

                      -aerosoloterapie si respiratie in presiune pozitiva;

                      -reeducare respiratorie.

                In sindroamele post-tuberculoase cicatriciale, baza reeducarii respiratorii este dezvoltarea compensator-ventilatorie a lobilor si plamanului sanatos.

                De asemenea, se recomanda antrenarea hemidiafragmului de aceeasi parte si cresterea volumului inspirator din posturi de blocare a plamanului sanatos. Antrenarea hemidiafragmului se face tot pentru mentinerea elasticitatii plamanului de partea bolnava.

                In sindroamele post-tuberculoase cu afectare pleurala se recomanda:

                      -readaptarea la efort: este preferat sa se realizeze prin terapie ocupationala in cazurile cu deficit functional mixt aparut prin sindroame fibrotice intinse;

                      -antrenarea si calirea organismului are un rol important datorita rezistentei scazute la imbolnavire in urma infectiei bacilare. Acest obiectiv poate fi realizat prin: climatoterapie in zone submontane cu climat de crutare; hidroterapie alternanta bine dozata (dus cald-dus rece); jocurile sportive efectuate in medii corespunzatoare (in saline cel mai bine).

                In cazul recuperarii bolnavilor bacilari, un rol important il constituie momentul inceperii recuperarii. Aceasta se incepe dupa negativarea sputei (absenta bacilului Koch in sputa) pentru protectia celorlalti pacienti care beneficiaza de recuperare.

                Pentru a preveni cazurile de reinfectie, bolnavii nu vor face recuperare in sectiile de ftiziologie (sectie de bolnavi cu TBC pulmonar).

                Aparatura folosita (aerosoli, spirometre) va fi atent dezinfectata.