super masaj

Masajul cu ajutorul ventuzelor

Afectiuni si efecte benefice

Tehnica masajului cu ajutorul ventuzelor aplicate pe umeri poate avea un efect benefic in maladii ale cailor respiratorii superioare - tuse, bronsita sau astm bronsic. De asemenea, procedeul are efect si in nevralgii, neurastenii, dureri dorsale, dureri de coloana si ale umerilor.

Cel mai important este sa se actioneze in punctele biologic active. Acestea se descopera foarte usor, prin apasare. Cind apasam intr-un astfel de punct, durerea este destul de intensa.

Masajul se practica folosind doua ventuze

Masajul se practica folosind doua ventuze. Bolnavul se va culca pe pat cu spatele in sus. Umerii si spatele se sterg cu spirt medicinal, apoi se ung cu o crema nutritiva grasa sau cu vaselina. Se aplica, prin procedeul cunoscut (facind in interiorul ei aer cald) o ventuza, care se lasa pina se inroseste pielea trasa in interior. Dupa ce a actionat doua minute, ventuza se plimba prin alunecare pe spatele uns al bolnavului. Se lucreaza cu doua ventuze - intii cu una, apoi cu cealalta. Deplasarea ventuzelor pentru masaj se face circular, in toate directiile, miscarile fiind lente si neintrerupte. Masajul se incheie printr-o trecere peste toate vertebrele, de jos in sus. Durata unei sedinte de masaj cu ventuze este de 5-15 minute, pielea trebuind sa se inroseasca puternic in urma procedurii. Terapia se va aplica o data la trei zile.

Dupa aceasta procedura, bolnavul va ramine culcat si acoperit timp de o ora, deoarece se produce sudatie puternica.

Procedura este contraindicata celor ce sufera de hemoragii, hipertensiune, afectiuni ale pielii sau boli psihice.

Masajul cu ajutorul periei

Masajul cu o perie uscata se recomanda in sciatica, reumatism, guta, transpiratie in exces si fara cauze precise, neurastenie, hipertensiune, obezitate, dar si la virsta critica.

Modul de aplicare a masajului este urmatorul: se freaca intreg corpul cu o perie din par natural, in toate directiile, pina cind pielea se inroseste. Masajul incepe de la pielea fetei si se incheie cu calciiele. Durata masajului intregului corp este de 30 de minute.

Acest masaj invioreza, intareste si caleste organismul. Pielea este curatata, devine ferma si elastica. Este si un masaj cosmetic foarte eficient, caci inlatura straturile de celule moarte de la suprafata epidermei. Totodata, se activeaza circulatia sanguina la nivelul pielii, ceea ce face sa fie mai bine irigata si are un efect nutritiv excelent.

Dieta cu fructe si lactate

Se mananca un singur tip de fruct si un singur produs lactat pe parcursul unei zile. Combinatiile cel mai des intalnite sunt banana si lapte sau grepfrut si branza. Se poate urma numai cateva zile (maximum – o saptamana).
Cele 3 elemente de baza:
lapte, banane si grepfrut
Durata: 3-7 zile
Kilograme pierdute: 3 in 3 zile

Contraindicatii:
este interzisa persoanelor cu probleme hepatice si renale
Structura
Dieta cu banane si lapte
Se iau trei mese pe zi, fiecare compusa dintr-o cana (0,25l) cu lapte degresat sau ceai, neindulcit, si doua banane (care se pot consuma ca atare, amestecate cu lapte sau coapte in coaja la cuptor).

Dieta cu grepfrut si branza
Se iau tot trei mese zilnic, compuse dintr-un grepfrut taiat in jumatati si amestecat cu 100 grame de branza degresata. In ambele cazuri, se poate bea apa si ceai in cantitatea dorita. Laptele sau branza pot fi inlocuite cu iaurt degresat, care asigura o digestie mai buna.
Avantaje
Puteti urma acest regim destul usor si aproape oriunde v-ati afla. Nu apare senzatia de foame, bananele fiind satioase. Este o dieta necostisitoare, ideala pentru vegetariene.
Inconveniente
Aduce foarte putine calorii organismului si prezinta carente nutritive importante (de vitamine, proteine etc.). De aceea, acest regim poate provoca subnutritie daca este urmat o perioada mai indelungata decat cea indicata.
Opinia specialistului
Dr. Gheorghe Soare
Medic primar endocrinologie, medic principal medicina interna
„Este o dieta dezechilibrata, care nu se bazeaza pe argumente stiintifice, ci pe convingerea – gresita – ca asocierea celor doua elemente, fruct si derivat lactat, determina o crestere a functiei glandei tiroide si, prin urmare, se pierde in greutate. In plus, acest regim are inconvenientul de a fi monoton si chiar ineficace, pentru ca banana are o valoare calorica ridicata, fiind unul dintre fructele cele mai bogate in hidrati de carbon (zahar).“

Dieta Zen (dieta macrobiotica)

Dietele macrobiotice
Sunt regimuri alimentare care au la baza un mod spiritual de abordare a vietii, complet diferit de cel cvasi-occidental actual. Nu sunt recomandabile, ele putand fi urmate doar cu extrema precautie.
Dieta Zen
Numele dietei este legat de calugarii budisti, al caror aliment fundamental este orezul, insotit de cateva verdeturi si fructe. Urmarea unui astfel de regim cere un efort sporit de vointa.

Cele 3 elemente de baza:
orez, laptuca (salata), mar

Durata:
2 saptamani

Kilograme pierdute:
4 intr-o saptamana

Interzisa:
persoanelor cu deficit de sodiu si tensiune scazuta

Structura (pentru doua saptamani)

Se pot manca numai verdeturi, unele fructe (citrice, mere si capsuni) si orez integral. Pentru condimentarea orezului se poate recurge la plante aromatice, piper.

Fiecare dumicat trebuie mestecat de 50-100 de ori!!

Ca bautura se recomanda ceaiul chinezesc.

Avantaje:
Asigura scaderea in greutate intr-un timp record.

Inconveniente:
Este foarte monotona si greu de urmat. In orice caz, nu trebuie prelungita peste perioada indicata.

Opinia specialistului:
Dr. Gheorghe Soare, Medic primar endocrinologie, medic principal medicina interna

„Pericolele acestei diete sunt foarte mari, deoarece provoaca o carenta de vitamine B12, C, A si D, fier si calciu. In unele cazuri, se poate ajunge la anemie si scorbut.“

Dieta cu supa "magica"

Face parte din categoria dietelor hipocalorice. Acestea se bazeaza pe limitarea caloriilor consumate. Sunt regimurile "traditionale" urmate pentru a scadea in greutate, fiind si cele mai sanatoase.

Consta dintr-o supa de verdeturi care poate fi servita in orice moment al zilei, ori de cate ori ai pofta de mancare; dupa cateva zile, ea se alterneaza cu alte alimente, care sa asigure aportul de proteine si grasimi animale.
 Cele cinci elemente de baza: ceapa, ardei, rosii, varza, banane.
 Durata: o saptamana
 Kilograme pierdute: de la patru la sase
 (Contra) Indicatii: este interzisa persoanelor anemice sau predispuse la anemie
Structura:
Supa se compune din sase cepe mari, doi ardei verzi, doua conserve mari de rosii (sau cca 10-12 rosii proaspete), o legatura de telina, o varza mare, sare si piper. (Se poate adauga si un cubulet de supa de pui). Totul se trece prin mixer.

Prima zi: supa; orice fruct, in cantitatea dorita (mai putin banane); ceai neindulcit sau suc de afine
A doua zi: supa, orice fel de leguma cu frunza verde (exceptand fasolea verde si mazarea). Daca vrei, poti completa masa de seara cu un cartof copt. Nu se mananca nici un fruct.
A treia zi: supa, se vor manca fructe si zarzavaturi (la fel ca in prima si a doua zi); fara cartofi copti!
A patra zi: supa; banane si lapte degresat
A cincea zi: supa. Cel putin de doua ori - carne de vaca - intre 125 si 250 de grame, insotita de o cutie de rosii de marime mijlocie sau de pana la sase rosii proaspete. Se beau sase pana la opt pahare cu apa.
A sasea zi: supa - cel putin o data - carne si zarzavaturi in cantitatea dorita. Nu se mananca cartofi.
A saptea zi: orez integral, suc de fructe, zarzavaturi si, desigur, supa.

Avantaje
Aportul tuturor elementelor hranitoare necesare (proteine, glucide, grasimi, hidrati de carbon si lipide). Permite o pierdere rapida in greutate (pana la sase kg intr-o saptamana) si favorizeaza o usoara depurare (curatare) generala a organismului.

Inconveniente
Valoarea calorica se situeaza sub minima vitala (700 de calorii) in zilele in care se servesc supa si fructe, fapt pentru care dieta nu trebuie prelungita peste perioada indicata, pentru a nu provoca dezechilibre si deficite de nutritie. Cateva din kilogramele pierdute se datoreaza aportului redus de apa si pot fi recuperate usor band orice lichid.

Opinia
Dr. Gheorghe Soare: "Este o dieta potrivita atunci cand se doreste pierderea kilogramelor intr-un timp foarte scurt. Scaderea in greutate este foarte brusca si poate lasa muschii si pielea in stare flasca. Pentru a preveni acest lucru, trebuie aplicata multa crema hidratanta si executate exercitii de gimnastica care sa intareasca muschii."

Dieta (astenia de primavara)

Doresc sa va ofer dvs. o cura de slabire, de detoxifiere si revitalizare, care pe mine m-a ajutat foarte mult sa "lupt" cu astenia de primavara si "kilogramele de iarna". Cura propriu-zisa dureaza o saptamana (timp in care se dau jos 4-5 kg), dar e foarte important si regimul din urmatoarele saptamani, pentru a nu pune la loc kilogramele pierdute. Se mai pot slabi 1-2 kg pe saptamana, daca se respecta cateva principii:
I. Reteta pentru prima saptamana are la baza varza si orezul. In aceasta saptamana se vor consuma doar aceste alimente, alternativ: o zi varza, o zi orez. Varza se va consuma cruda, in orice cantitate, sub forma de salata (cu putin otet de mere, dar fara sare si ulei) sau sub forma de supa (cu ceapa, morcovi, telina, ardei, patrunjel) - fara sare, ulei. Orezul se va consuma fiert (cate 200-250 g/zi) cu diferite condimente si, bineinteles, fara sare. Lichide admise: ceai de plante (soc - depurativ, crusin - foarte putin, pentru reglarea scaunului, papadie, sunatoare etc.), ceai verde, apa minerala plata, o cafea cu zaharina (asta in cazul in care nu puteti renunta la cafea!). Se beau minimum 2 l/zi de lichide.
Gimnastica (o componenta importanta a regimului). Se face zilnic, o jumatate de ora.
II. In urmatoarele saptamani se poate manca normal, dar respectand aceste principii: - nu se mananca niciodata dupa ora 18:00; daca totusi va e foame tare, mancati un mar, un morcov sau beti 1-2 cesti de ceai de plante; - dupa fiecare masa beti un pahar de ceai + 2 lingurite de otet de mere (imunitate excelenta + ardere a grasimilor rapida); - inlocuiti painea alba cu grahamul sau painea intermediara; - evitati prajelile (sunt gustoase, dar hipercalorice si toxice!) si preferati legumele sau fructele proaspete, lactatele (naturale) si carnea slaba (nu prea multa!); evitati dulciurile (eu prefer mierea naturala dulciurilor cu zahar rafinat si aceasta in cantitati moderate - 1-2 linguri/zi). Daca totusi nu puteti rezista unei felii de tort sau unei tablete de ciocolata, atunci incercati s-o mancati pana la pranz, cand nu se depune. Respectati in continuare programul de gimnastica (dupa cateva zile va deveni o obisnuinta placuta!) si mergeti pe jos cat mai mult!
Avand in vedere ca se apropie Marele Post al Pastilor, regimul va fi mai usor de tinut.

YUMEIHO (tehnicile de baza)

1. POZITIA PREGATITOARE
Pacientul este asezat pe genunchi cu sezutul pe calcaie. Practicantul ingenuncheaza in spatele pacientului in pozitie similara, cu membrele inferioare departate, atingand ferm fesele acestuia, cu bustul sprijinind usor spatele pacientului.
Pacientul isi aseaza bratele spre inapoi, capul usor flectat anterior si mentine o pozitie relaxata. Aceasta este pozitia asezat, folosita pentru efectuarea unor procedee fundamentale din cadrul terapiei yumeiho.

2. MASAREA MUSCHILOR TRAPEZI
Se efectueaza in portiunea din dreptul vertebrelor C-7; D-1; D-2; bilateral, in circa trei puncte, minim de trei ori, cu policele. Se preseaza perpendicular aceste puncte efectuand apoi o miscare de impingere inspre cap si apoi spre umeri. Amplitudinea miscarii este data de limita elasticitatii tesutului. Procedeul se executa lent, profund, ritmic, pastrand constanta intensitatea apasarii pe tot parcursul acesteia.

3. MASAREA REGIUNII CERVICALE POSTERIOARE SI POSTERO-LATERALE, stg. + dr.
Se maseaza prin presare ferma a muschilor cu policele si tragere inspre vertebre (apofizele spinoase). Miscarea se executa in limita elasticitatii tesutului, pe 3 linii, in cate 5 puncte, incepand din imediata vecinatate a spinelor vertebrale cervicale (prima linie). Se repeta de cate doua ori pe fiecare linie.
Primul punct al fiecarei linii se afla imediat sub osul occipital ultimul fiind, cu aproximatie, in dreptul vertebrei C-7.
Palma practicantului sprijina fruntea pacientului, astfel incat capul acestuia sa fie complet relaxat.

4. FLEXII LATERALE ALE GATULUI
Se efectueaza flexii laterale stg. + dr. ale gatului, asezand una din palme pe cap, superior urechii in timp ce cealalta sprijina umarul din partea opusa.
Se executa cu blandete dar ferm, mentinand pozitia maxima posibila, nedureroasa, timp de cca 10 – 15 secunde.
Se repeta de 2 ori in fiecare parte.

5. TRAGEREA ARTICULATIILOR UMERILOR SI ALE VERTEBRELOR TORACALE SUPERIOARE
Pacientul isi aseaza mainile pe ceafa cu degetele impletite. Practicantul isi va introduce mainile pe sub axilele pacientului si-i va cuprinde antebratele in portiunea distala (cat mai aproape de articulatiile mainilor. Apoi se executa o miscare de tragere spre sine concomitenta cu una de ridicare, in timpul efecuarii acestora practicantul trebuie sa-si indrepte talia si cu pieptul sa impinga spatele pacientului. Se repeta de 2 ori.
Se va urmari ca pacientul sa adopte o atitudine complet relaxata, coatele “cazand” astfel natural in lateral.

6. TRAGEREA COLOANEI VERTEBRALE LOMBARE SUPERIOARE SI TORACALE INFERIOARE
Pacientul trebuie sa se aseze pe calcaie, iar practicantul sa stea ghemuit (pe varfurile picioarelor) in spatele lui, cu genunchii apropiati, asezati simetric fata de coloana vertebrala a pacientului, sa intinda bratele pe sub axilele pacientului acrosand usor umerii acestuia cu mainile si sa-l traga spre el.
Apoi se fixeaza fruntea practicantului pe marginea inferioara a osului occipital al pacientului. Se extinde la maxim spatele pacientului, fixand ferm genunchii deasupra crestelor iliace, si tragand de umeri; in tot acest timp terapeutul trebuie sa fixeze cu fruntea sa ceafa pacientului, iar acesta trebuie sa-si relaxeze corpul cu bratele lasate pe langa corp. Cand se realizeaza tensionarea la maximum a spatelui pacientului, se va executa o tragere scurta si ferma a umerilor acestuia, in plan orizontal. Nu se va impinge cu genunchii spatele pacientului, acestia doar fixandu-l.
Se executa in 3 – 5 puncte incepand de la creasta iliaca pana in dreptul unghiului inferior al omoplatilor.

7. TRAGEREA ARTICULATIILOR VERTEBRELOR LOMBARE INFERIOARE
Terapeutul va pune genunchiul sau drept pe femurul drept al pacientului cu fata interna a genunchiului stang va fixa osul coxal stang al acestuia; apoi va intinde mana sa stanga pe sub axila stanga punind mana dreapta a pacientului pe umarul stang si prinzandu-l de articulatia acesteia. Apoi va impinge umarul drept al acestuia spre inainte cu mana dreapta si cu mana stanga va trage pentru a roti corpul pacientului spre stanga. Daca se intampina o rezistenta semnificativa, atunci terapeutul va mari forta de executie uzand de propria greutate. Se va urmari mentinerea verticalitatii trunchiului pe tot parcursul miscarii. De asemenea se va fixa ferm intre coapse bazinul pacientului. Se repeta de 2 ori spre fiecare parte.

8. FLEXIA ARTICULATIILOR GLEZNEI SI ALE GENUNCHILOR
Pacientul este culcat ventral cu membrele inferioare departate. Terapeutul ingenuncheaza intre picioarele lui, prinde cu ambele maini degetele picioarelor acestuia si impinge calcaiele spre fese, ajutandu-se de propria greutate. Se executa o prima miscare lent, usor, fara a forta, pana la limita maxima a amplitudinii miscarii, apoi, daca pacientul tolereaza procedeul, se executa iarasi depasind printr-o miscare scurta si ferma limita maxima uzuala a miscarii. El intensifica forta daca intampina rezistenta, fara a provoca insa un disconfort semnificativ pacientului. Se repeta de 2 ori.

9. FLEXIA ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIOARELOR
Pe parcursul miscarii de revenire la pozitia initiala de la tehnica anterioara (dupa efectuarea acesteia) se cuprind ferm cu degetele mainii degetele picioarelor pacientului executand asupra acestora o energica flexie plantara (spre talpa).

10. MASAREA REGIUNII SACRALE
Practicantul asezat pe genunchi intre membrele inferioare ale pacientului, maseaza aria fetei posterioare a osului sacru cu policele. Se maseaza prin presare perpendiculara si tragere inspre picioare a tesutului, in limita elasticitatii acestuia.
Se efectueaza in 5 puncte, simultan stg.+ dr. Se repeta de 3 ori.
Apasarea asupra punctelor situate in dreptul coccisului nu va fi urmata de tragere, nu se efectueaza apasari asupra coccisului!

11. MASAREA MUSCHILOR FESIERI STANGI CU PALMA
Practicantul sta in genunchi cu membrele inferioare de o parte si de alta a coapsei stangi a pacientului, maseaza cu podul palmei muschii fesieri stangi, pe toata suprafata acestora. Se efectueaza o miscare de presare in plan vertical, perpendicular pe cat posibil pe masele musculare. Palma dreapta va fi asezata contralateral (pe fesa stanga) pentru a contracara tendinta de rasucire a bazinului. Se repeta de minim 25 ori.

12. MASAREA MUSCHIULUI TENSOR AL FASCIEI LATA SI A MUSCHILOR FESIERI STANGI CU POLICELE
Practicantul ingenuncheaza in partea stanga a pacientului, cu fata spre acesta. Cu policele ambelor maini (suprapuse) maseaza regiunea cuprinsa intre marele trohanter si creasta iliaca latero-superioara (regiunea muschiului tensor fascie lata), in cca 3-5 puncte, de minim 2 ori.
Apoi maseaza prin acelasi procedeu toata aria muschilor fesieri, insistand asupra zonelor mai rigide (contractate). De asemenea se va insista in jurul articulatiei coxo-femurale si in zonele de insertie ale muschilor pe oasele bazinului. Se efectueaza de circa 25 –30 ori.

13. MASAREA PLIULUI FESIER STANG
Practicantul incaleca gamba stanga a pacientului si maseaza pliul fesier stang cu policele suprapuse, efectuand o miscare de “taiere” a tendonului muschiului biceps femural, de la interior spre exterior. Policele preseaza vertical aria masata, celelalte degete cuprinzand coapsa. Se repeta de minim 10 ori.

14. MASAREA FETEI POSTERIOARE A COAPSEI STANGI
Practicantul incaleca membrul inferior stang al pacientului si ii maseaza coapsa de la pliul fesier pana la zona poplitee. Se apasa perpendicular pe suprafata coapsei, cu policele suprapuse, la finalul apasarii, pastrandu-se constanta intensitatea acesteia se trage inspre calcai atat cat permite elasticitatea tesuturilor. Se maseaza in circa 8 – 10 puncte, pe linia mediana a coapsei de doua ori si cate o data pe liniile interna si externa. Intensitatea apasarii se gradueaza functie de suportabilitatea si tonusul muscular al pacientului. Degetele ambelor maini trebuie sa cuprinda coapsa pe tot parcursul executiei tehnicii.
Practicantul se va deplasa cu corpul sau astfel incat sa asigure o presiune verticala asupra fiecarui punct.

15. MASAREA ZONEI POPLITEE STANGI
Practicantul ingenuncheaza cu membrele inferioare de o parte si de alta a gambei stangi a pacientului, maseaza spatiul popliteu stang al acestuia cu policele paralele. Se efectueaza o apasare usoara, in 2 puncte, repetata de 10 ori. Apasarea poate fi urmata de tragere inspre calcaie a tesutului cutanat, in limita elasticitatii acestuia.

16. MASAREA FETEI POSTERIOARE A GAMBEI STANGI
Practicantul ingenuncheaza cu gambele de o parte si de alta a piciorului stang al pacientului. Se maseaza fata posterioara a gambei prin presare verticala si apoi tragere, cu policele suprapuse , pe trei linii, in 6 – 8 puncte, incepand de sub zona poplitee pana la calcaneu. Linia mediana se maseaza de doua ori, cele interna si externa cate o singura data.

17. MASAREA MUSCHILOR FESIERI DREPTI, CU PALMA
Se repeta procedeul nr. 11 pe partea dreapta.

18. MASAREA MUSCHIULUI TENSOR AL FASCIEI LATA SI A MUSCHILOR FESIERI DREPTI, CU POLICELE
Se repeta procedeul nr. 12 pe partea dreapta.

19. MASAREA PLIULUI FESIER DREPT
Se repeta procedeul nr. 13 pe partea dreapta.

20. MASAREA FETEI POSTERIOARE A COAPSEI DREPTE
Se repeta procedeul nr. 14 pe partea dreapta.

21. MASAREA ZONEI POPLITEE DREPTE
Se repeta procedeul nr. 15 pe partea dreapta.

22. MASAREA FETEI POSTERIOARE A GAMBEI DREPTE
Se repeta procedeul nr. 16 pe partea dreapta.

23. INTINDEREA ARTICULATIILOR GLEZNELOR (prin presare in lateral)
Practicantul ingenuncheaza intre membrele inferioare ale pacientului, asezand podul palmelor pe calcaiele acestuia apoi se vor presa puternic inspre exterior. Miscarea se executa de 2 ori, la inceput se executa lent, cu prudenta, testand limita de toleranta a pacientului. Apoi se executa pana la limita maxima uzuala a miscarii fortand putin peste aceasta printr-o scurta miscare ferma.

24. MASAREA SIMULTANA A TENDOANELOR ACHILIENE STG +DR
Pacientul este culcat ventral. Terapeutul ingenuncheaza si maseaza concomitent tendoanele achiliene cu palmele, prin presare verticala si usoara rotire externa. Se repeta de 10 ori.
25. MASAREA SIMULTANA A MUSCHILOR TRICEPSI SURALI
Pentru masarea muschilor surali pozitia este aceeasi ca la procedeul anterior.
Practicantul maseaza muschii pacientului prin presare verticala, in 3 puncte, cu podul palmelor, simultan stg. +dr. Se repeta de 3 ori. Se foloseste, prin sprijinire, greutatea propriului corp petru a asigura o presiune corespunzatoare asupra muschilor voluminosi si contractati.

26. MASAREA TALPILOR
Se mentine pozitia de mai sus. Apoi practicantul fixeaza cu degetele mainii calcaneul pacientului astfel incat sa poata executa un masaj prin presare cu policele asupra talpilor. Se executa pe trei linii (mediana, interna si externa) in circa 5 puncte pe fiecare linie. Se repeta de 2 ori pe linia mediana. Se incheie pritr-o presare a talpilor cu pumnii catre sol (de 2-3 ori in 2-3 puncte).

27. INTINDEREA CONCOMITENTA A MUSCHILOR ANTERIORI AI COAPSELOR
Practicantul se aseaza cu talpile in treimea inferioara a coapselor pacientului si prinde cu ambele maini degetele picioarelor acestuia si le preseaza usor in jos pentru a apropia calcaiele de fese. Dupa aceea practicantul isi flecteaza genunchii si se inclina usor anterior apasand gambele pacientului pana la limita maxima a mobilitatii. Se repeta de 2 ori, prima data efectuandu-se foarte bland, cu prudenta, fara a forta. Daca starea pacientului o permite, se v-a executa apoi o miscare mult mai ferma, putin peste limita mobilitatii uzuale, testata anterior.

28. MASAREA MUSCHILOR TRAPEZI SUPERIORI (in pozitia culcat)
Practicantul incaleca pe talia pacientului si maseaza cu policele regiunea muschilor trapezi superiori ai acestuia (deasupra omoplatilor). Miscarea se executa in circa 3-5 puncte situate paravertebral (lateral de D-1; D-2; D3; etc.), prin apasare perpendiculara urmata de o intindere inspre cap sau/si umeri a tesutului, in limita elasticitatii acestuia. Se repeta de minim 3 ori (in fiecare din cele 3-5 puncte!).

29. MASAREA TUTUROR MUSCHILOR SACROSPINALI
Practicantul asezat ca in pozitia mai sus mentionata, maseaza prin presare verticala cu policele si tragere (in limita elasticitatii tesutului) muschii sacrospinali (paravertebrali). Se va efectua procedeul incepand din regiunea mijlocie a omoplatilor (aprox. D.-4) pana in dreptul crestelor iliace. Se executa simultan stg.+dr. in 10 puncte, repetat de minim 2ori. Practicantul trebuie sa-si schimbe pozitia functie de regiunea masata astfel incat sa poata asigura o apasare verticala asupra fiecarui punct. Fetele dorsale ale picioarelor practicantului trebuie asezate deasupra coapselor pacientului, asigurand astfel un balans corespunzator.

30. MASAREA REGIUNII LOMBARE
A. ZONA VERTEBRELOR
Practicantul incaleca deasupra feselor pacientului si maseaza cu policele punctele aflate in lateralele apofizelor spinoase ale vertebrelor lombare. Se executa in 5puncte (aflate in dreptul vertebrelor L-1,2,3,4,5). Se repeta de 2 ori. Se apasa vertical si apoi se impinge in sus (spre cap). Miscare de impingere se efectueaza atat cu degetele cat si cu palmele.
B. ZONA CRESTEI ILIACE stg. + dr.
Terapeutul pune mainile sale, una peste alta, astfel incat mana dreapta se afla deasupra crestei iliace stangi, mana stanga se sprijina pe cea dreapta. Degetele ambelor maini sunt orientate inspre exterior. Miscarea este de apasare perpendiculara si usoara rotire in exterior urmand conturul crestei iliace postero-superioare. Pentru regiunea crestei iliace drepte se executa aceleasi miscari inversand doar mainile. Se efectueaza de 10 ori pe fiecare parte.

31. MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA OMOPLATULUI STANG
Practicantul sprijina mana dreapta pe omoplatul drept al pacientului apoi efectueaza o miscare de alunecare cu mana stanga, incepand de la mijlocul marginii interne a omoplatului pana la capatul distal al muschiului deltoid. Policele urmeaza conturul omoplatului in prima parte a miscarii, alunecand ulterior peste umar si peste muschiul deltoid. In tot acest timp palma si degetele aluneca pe suprafata omoplatului, in final degetele cuprinzand muschiul dorsal mare.

32. MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA OMOPLATULUI DREPT
Se repeta procedeul nr. 31, pe partea dreapta.


33. MASAREA MUSCHILOR DORSOLOMBARI (PARAVERTEBRALI) STANGI
Tehnica se executa incepand din dreptul mijlocului marginii interne a omoplatului, in 10 puncte (pana in dreptul crestei iliace stangi). Se repeta de 2 ori. Mod de efectuare: se aseaza policele stang pe punctul de masat, se aseaza podul palmei drepte peste policele stang apoi se apasa perpendicular pe acesta cu palma dreapta, mana stanga va executa o miscare de tragere inspre bazin, in limita elasticitatii tesutului. Presiunea efectuata de palma dreapta se mentine constanta pe parcursul tragerii.

34. MASAREA MUSCHILOR DORSO-LOMBARI (PARAVERTEBRALI) DREPTI
Se repeta pe partea dreapta procedeul nr. 33, inversand mainile.

35. MASAREA MUSCHILOR UMERILOR
Practicantul maseaza simultan muschii umerilor si portiunea de deasupra omoplatilor a muschilor trapezi. Se cuprinde intre police si celelalte degete portiunea superioara a trapezului si se maseaza prin strangere in circa 3-5 puncte (dinspre gat spre umeri), se repeta de doua ori.

36. MASAREA MUSCHILOR RIDICATORI AI OMOPLATILOR
Se aseaza palmele pe omoplati si se prind intre police si index muschii ridicatori ai omoplatilor, apoi se strang si se intind spre cap. Concomitent cu podul palmelor se maseaza, prin presare ferma si rotire (inspre exterior), omoplatii.

37. MASAREA REGIUNII DIN DREPTUL BULBULUI RAHIDIAN SI A INSERTIILOR MUSCHILOR GATULUI PE OSUL OCCIPITAL
Pacientul asezat in decubitus ventral (culcat pe abdomen), isi aseaza fruntea pe pumnii asezati unul langa celalat, flectand usor gatul. Practicantul se aseaza pe regiunea fesiera a pacientului. Degetele mainilor acestuia se sprijina pe crestetul capului, timp in care policele suprapuse preseaza de 10 ori cate o secunda punctul aflat in scobitura formata in zona de articulare a coloanei vertebrale cu craniul ( zona bulbului rahidian).
Ulterior, fara a se schimba pozitia corpului, cu policele se maseaza (prin presare sau/si usoara tragere spre crestetul capului), simultan stg.+ dr. 3 puncte aflate pe marginea osului occipital. Se repeta de 3 ori.

38. MASAREA MUSCHILOR GATULUI (in decubit ventral) stg + dr
Practicantul se aseaza pe genunchiul stang, talpa piciorului drept se aseaza pe sol in partea dreapta a pacientului. Palma stanga este sprijinita pe sol. Cu policele mainii drepte se maseaza partea postero-laterala a gatului pacientului, pe 3 linii, in 5 puncte, repetat de 2 ori. Primele puncte ale fiecarei linii situandu-se imediat sub osul occipital, ultimele fiind cu aproximatie in dreptul vertebrei C-7. Liniile sunt relativ paralele cu coloana vertebrala cervicala, prima situandu-se in imediata apropiere a apofizelor spinoase ale vertebrelor cervicale.
Pentru partea dreapta se va proceda invers, simetric, fata de partea stanga.

39. INTINDEREA ARTICULATIILOR INTERVERTEBRALE CERVICALE (stg. +dr.)
Pacientul aseaza barbia pe sol cat mai spre inainte posibil. Practicantul isi aseaza podul palmei stangi intre omoplatul drept si coloana pacientului, cu degetele orientate spre umarul drept. Palma dreapta se v-a aseza deasupra urechii drepte a pacientului, cu degetele orientate spre varful capului acestuia. Apoi se apasa inspre stanga capul pacientului pana la limita maxima a mobilitatii acestuia. Apasarea se va executa prima data usor, pana in punctul maxim posibil, apoi se va reveni la pozitia initiala, si in cazul in care pacientul nu acuza durere sau disconfort semnificativ, se va executa inca o data tehnica; de data aceasta in punctul final al miscarii efectuand o miscare ferma, scurta, de apasare simultana asupra capului si a umarului (de partea opusa miscarii). In momentele finale ale miscarii presiunea exercitata de maini este aceeasi, atat la nivelul capului cat si al umarului.
Se va inversa procedeul pentru partea dreapta.

40. MASAREA ARTICULATIILOR MAINILOR SI ALE DEGETELOR
Practicantul maseaza prin presare si frictionare, cu podul palmelor, articulatiile mainilor (de circa 5 ori) si ale degetelor (de circa 5 ori) pacientului.

41. MASAREA CONCOMITENTA A ANTEBRATELOR SI A BRATELOR
Practicantul maseaza antebratele pacientului cu podul palmelor prin presare verticala si rotire. Se executa in 3 puncte. Se repeta de 2 ori, prima data rotind extern, apoi intern.

42. MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI CU GENUNCHII
A. REGIUNEA DORSALA SI DORSO-LOMBARA
Practicantul isi aseaza palmele pe dosul palmelor pacientului, fixandu-le. Apoi isi aseaza (simultan) genunchii de o parte si de alta a coloanei vertebrale a pacientului, in regiunea dintre omoplati. Apoi preseaza in 5 puncte spatele pacientului (pana deasupra crestelor iliace), avand grija sa aseze genunchii simetric fata de coloana. Presiunea asupra pacientului v-a fi controlata prin sustinerea pe maini a unei parti din greutatea terapeutului. Se repeta de 2 ori. Apoi se va efectua o miscare de alunecare cu genunchii de sus in jos, paravertebral, de la linia inferioara a omoplatilor pana la linia crestelor iliace.
B. REGIUNEA LOMBARA
Practicantul isi aseaza genunchii (cat mai apropiati), deoparte si de alta a coloanei vertebrale lombare, apoi inchide unghiul dintre gambe si coapse cat mai mult posibil. Se rotesc genunchii de la interior spre exterior, de circa 10 ori. Se va distribui greutatea practicantului in mod simetric asupra genunchilor. Se va tine cont atat de constitutia si starea de sanatate a pacientului cat si de raportul dintre greutatea practicantului si cea a pacientului. Se va proteja corespunzator toracele pacientului prin asigurarea unei suprafete de sprijin nu prea rigide.

43. MASAREA REGIUNII MUSCHILOR FESIERI CU GENUNCHII
Practicantul va aseza genunchii pe regiunea fesiera a pacientului, mentinand pozitia mainilor mentionata la tehnicile de mai sus. Tibiile practicantului vor fi asezate pe coapsele pacientului astfel incat fetele dorsale ale piciorului sa fie pe fata interna a coapselor. Se vor roti genunchii de la interior spre exterior de 10 ori

44. MOBILIZAREA ARTICULATIILOR SACRO-ILIACE IN DECUBIT LATERAL
A. ARTICULATIA SACRO-ILIACA STANGA.
Pacientul se va aseza pe partea dreapta, astfel incat membrul inferior stang sa fie flectat la nivelul genunchiului la un unghi de aproximativ 90*. Trunchiul acestuia v-a fi rasucit usor spre stanga, bratul stang atarna inapoia spatelui. Practicantul ingenuncheaza cuprinzand coapsa stanga a pacientului intre coapsele sale, apoi aseaza palma stanga la nivelul partii anterioare a umarului stang al pacientului. Folosindu-se de antebratul drept, asezat oblic (cu cotul in ex-terior) pe fesierii stangi ai pacientului, practicantul trage spre sine bazinul acestuia (rotindu-l). Apoi fixand bine umarul pacientului se foloseste de propria greutate pentru a torsiona la maxim bazinul (apasand osul coxal stang), in finalul miscarii se va efectua o apasare suplimentara, brusca, scurta si ferma.
Se repeta de 2 ori.
B. ARTICULATIA SACRO-ILIACA DREAPTA. Se repeta miscarile de mai sus, dar adaptate la partea dreapta.

45. FLEXIA COAPSELOR PE ABDOMEN
Pacientul se aseaza in decubitus dorsal (culcat pe spate). Ridica membrele inferioare indoind genunchii si pastrand talpile pe sol. Practicantul ingenuncheaza astfel incat picioarele pacientului sa se afle intre genunchii sai, apoi isi sprijina mainile pe genunchii pacientului,sub rotule. Folosindu-si si greutatea proprie impinge, spre pieptul pacientului, picioarele acestuia. In ultima parte a miscarii, practicantul isi va indrepta membrele inferioare (ridicandu-si genunchii de pe sol), ramanand sprijinit doar pe degetele picioarelor. Tehnica se efectueaza de minim 2 ori. Se va urmari relizarea flexiei maxime in timpul expirului pacientului. Se efectueaza lent, fara a forta, uzand totusi de greutatea proprie pentru a atinge maximul posibil al miscarii.

46. EXTENSIA MUSCHILOR ADDUCTORI AI COAPSELOR
Pacientul este asezat in decubit dorsal, cu genunchii flectati la maxim, lasati sa cada in laterale (relizand extensia muschilor adductori ai coapselor), si talpile lipite (calcaneele se vor apropia cat mai mult posibil de ischioane!). Practicantul asezat in genunchi, sprijina cu acestia articulatiile picioarelor pacientului timp in care exercita o presiune usoara, constanta, asupra genunchilor acestuia (pe fata interna), apropiindu-i cat mai mult de sol. Se va mentine cateva secunde pozitia de extensie maxima, nedureroasa.
Se efectueaza de minim 2 ori.

47. INTINDEREA SI TRAGEREA ARTICULATIILOR COXO-FEMURALE
A. ARTICULATIA COXO - FEMURALA STANGA:
Pacientul asezat in decubitus lateral dreapta, aseaza mainile in fata pieptului, flecteaza gamba dreapta pe coapsa, coapsa la circa 90* flexie pe bazin, membrul inferior stang este extins, pozitionat la un unghi de circa 35* – 45* fata de axul coloanei vertebrale. Practicantul va aseza talpa piciorului stang sub genunchiul pacientului, talpa piciorului drept pe fata dorsala a piciorului drept al acestuia (presand spre ischion calcaneul). Apoi practicantul cuprinde cu ambele maini articulatia gleznei stangi a pacientului, se inclina posterior simultan tragand piciorul acestuia si fixandu-si ferm talpile in punctele de sprijin mai sus mentionate). Se realizeaza astfel o intindere completa a membrului inferior stang al pacientului, acesta se va roti apoi de cateva ori, axial, stanga – dreapta, apoi se va trage scurt si ferm de 2 ori, uzand de forta in limita tolerantei pacientului.
B. ARTICULATIA COXO – FEMURALA DREAPTA:
Se vor executa procedeele descrise mai sus, insa aplicate partii drepte a corpului pacientului.

48. MOBILIZARI ALE ARTICULATIEI COXALE STANGI (prin rotiri, flexii, si extensii)
Pacientul este in decubitus dorsal, practicantul asezat pe genunchi in lateral –stg. acestuia, usor oblic fata de pacient. Cu mana stanga cuprinde portiunea superioara gleznei stangi a pacientului, ridicand si flectand genunchiul. Apoi aseaza mana dreapta sub rotula genunchiului flectat (sau pe genunchi), presand coapsa spre abdomen (simultan, mana stg. apasa glezna spre coapsa flectata). Urmeaza o extensie brusca a membrului inferior flectat. Se efectueaza de 2 ori. Apoi fara a modifica pozitia mainilor se roteste de la interior spre exterior, de minim 3 ori, articulatia soldului (coxo-femurala stg.). Amplitudinea rotatiei trebuie sa fie maxima posibila. Miinile fixeaza ferm glezna si genunchiul pacientului.

49. MASAREA REGIUNII INGHINALE STANGI
Pacientul este in decubit dorsal, cu membrul inferior stang flectat din genunchi la maximum si coapsa in abductie (muschii adductori extinsi). Practicantul se aseaza astfel incat sa cuprinda intre genunchi membrul flectat al pacientului. Dupa caz, functie de elasticitatea pacientului se va sprijini sau nu genunchiul acestuia. Apoi practicantul maseaza cu policele situate paralel, lipite unu de altul, in 3 locuri regiunea inghinala (incepand de la tendonul bicepsului femural pana la tendonul muschiului adductor lung). Se repeta de 2 ori. Se va masa bland, prin presare verticala usoara (urmata facultativ de tragere in limita elasticitatii tesutului), evitand traumatizarea zonei. Aria de masaj este cea a ligamentului inghinal.

50. MASAREA FETEI INTERNE A COAPSEI STANGI
Pacientul si practicantul isi pastreaza pozitiile mai sus mentionate. Practicantul maseaza fata interna a coapsei pe 3 linii, in circa 8 – 10 puncte. Pe linia mediana se repeta de 2 ori. Primul punct al fiecarei linii se situeaza imediat sub cele trei puncte masate la tehnica precedenta. Ultimele puncte ale fiecarei linii se situeaza in imediata apropiere a genunchiului. Tehnica de masare este presarea verticala a fiecarui punct, cu policele suprapuse, celelalte degete cuprinzand ferm coapsa. Dupa presarea punctului, pastrand constanta intensitatea apasarii se executa o tragere, inspre genunchi a tesutului presat, in limita elasticitatii acestuia. Intensitatea apasarii se va doza functie de necesitate si suportabilitatea pacientului.

51. MASAREA FETEI EXTERNE A COAPSEI SI A LIGAMENTELOR PATELARE STANGI
Pacientul este asezat in decubit dorsal. Practicantul asezat pe genunchi si pe calcaie sustine pe coapse membrul inferior stang al pacientului. Apoi asezand transversal mainile pe coapsa pacientului maseaza, cu policele suprapuse (celelalte degete cuprinzand transversal muschii coapsei), prin presare si rasucire transversala, regiunea fasciei lata. Masajul se executa in 10 puncte, pe tot parcursul fasciei lata. Se repeta de 2 ori. Forta apasarii va fi corespunzatoare consistentei maselor musculare masate, miscarea fiind efectuata ferm, cu presiunea constanta in timpul rasucirii. Apoi, pastrandu-si pozitia, practicantul maseaza ligamentele patelare astfel: aseaza palma dreapta transversal pe patela (rotula), palma stanga longitudinal pe palma dreapta, efectuand circa 5 rotatii pe marginea rotulei, in 2 sensuri. Patela va fi astfel mobilizata contralateral apasarii – rotirii palmelor. Se vor efectua de asemenea si circa 5 mobilizari longitudinale ale rotulei, cu palmele asezate ca in pozitia precedenta.

52. MASAREA FETEI POSTERIOARE A GAMBEI (prin rulare) SI A MUSCHILOR TIBIALI ANTERIORI STANGI
Pacientul pastreaza pozitia mentionata la tehnicile precedente. Practicantul sprijina cu fata anterioara a coapselor sale fata posterioara a gambei pacientului timp in care mainile (situate astfel: stanga deasupra gleznei si dreapta superior genunchiului) apasa si ruleaza inainte – inapoi membrul inferior al pacientului. Practicantul va modifica pozitia coapselor sale astfel incat sa asigure rularea pe acestea a intregii regiuni posterioare a gambei si a genunchiului pacientului. Apoi, practicantul va masa cu policele suprapuse, prin presare si rotire transversala muschii tibiali anteriori stangi. Se maseaza in circa 6 – 8 puncte, incepand de la articulatia tibio-peroniera superioara pana la maleola externa. Se va doza intensitatea apasarii in functie de tonusul musculaturii. Se repeta de 3 ori.

53. ROTIREA ARTICULATIEI GLEZNEI STANGI
Pacientul si practicantul vor pastra pozitiile mentionate la procedeele precedente.
Practicantul cuprinde ferm cu mana dreapta portiunea supramaleolara a pacientului, cu mana stanga va cuprinde fata dorsala a piciorului acestuia, apoi va executa rotatii ale articulatiei gleznei atat spre stanga cat si spre dreapta. Se vor efectua circa 5 rotatii pentru fiecare parte. Rotatiile vor fi efectuate lent, la maximul posibil al amplitudinii miscarii.

54. FLEXIA PLANTARA A ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIORULUI STANG
Practicantul mentine piciorul stang al pacientului pe coapsele sale, cuprinde glezna acestuia cu mana dreapta si flecteaza plantar (spre talpa) degetele piciorului pacientului cu mana stanga pentru a extinde articulatiile.

55. EXTENSIA MUSCULATURII FETEI POSTERIOARE A GAMBEI STANGI
Se mentin pozitiile de la tehnicile precedente. Practicantul cuprinde cu palma stanga calcaneul pacientului, astfel incat talpa acestuia se afla pe antebratul practicantului. Antebratul drept al practicantului se sprijina usor desupra genunchiului pacientului. Apoi se va extinde genunchiul pacientului ridicand astfel la un unghi de circa 30 – 40* membrul inferior stang (din art. coxo – femurala). Practicantul se inclina spre dreapta presand cu antebratul sau talpa pacientului si fixandu-I, calcaneul realizand astfel o intindere a muschilor tricepsi surali (extensia musculaturii poate fi resimtita la nivelul intregii fete posterioare a membrului inferior!). Se va uza de greutatea propriului corp pentru a efectua o extensie completa in cazul muschilor masivi sau/si rigizi.
Se repeta procedeul de circa 3 ori.

56. PERCUTIA TALPII STANGI
Dupa efectuarea tehnicii precedente, se ridica membrul inferior stang tinandu-l de degete cu mana stanga, apoi se percuteaza mijlocul talpii acestuia cu pumnul mainii drepte (semi-inchis), de circa 5 ori.

57. MOBILIZARI ALE ARTICULATIEI COXALE DREPTE (prin rotiri, flexii, si extensii)
Se repeta procedeul 48 pe partea dreapta.

58. MASAREA REGIUNII INGHINALE DREPTE
Se repeta procedeul 49 pe dreapta.

59. MASAREA FETEI INTERNE A COAPSEI DREPTE
Se repeta procedeul 50 pe dreapta.

60. MASAREA FETEI EXTERNE A COAPSEI SI A LIGAMENTELOR PATELARE DREPTE
Se repeta procedeul 51 pe dreapta.

61. MASAREA FETEI POSTERIOARE A GAMBEI (prin rulare) SI A MUSCHILOR TIBIALI ANTERIORI DREPTI
Se repeta procedeul 52 pe dreapta.

62. ROTATIA ARTICULATIEI GLEZNEI DREPTE
Se repeta procedeul 53 pe dreapta.

63. FLEXIA PLANTARA A ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIORULUI DREPT
Se repeta procedeul 54 pe dreapta.

64. EXTENSIA MUSCULATURII FETEI POSTERIOARE A GAMBEI DREPTE
Se repeta procedeul 55 pe dreapta.

65. PERCUTIA TALPII DREPTE
Se repeta procedeul 56 pe dreapta.

66. MASAREA LIGAMENTELOR INGHINALE (cu palmele)
Practicantul se aseaza cu gennchii de o parte si de alta a coapselor pacientului, apoi, cu palmele maseaza usor, prin rotatii de la interior spre exterior ligamentele inghinale. Se repeta de circa 10 ori. Palmele vor fi orientate cu degetele spre spinele iliace antero - superioare. Apasarea va fi foarte usoara mobilizand tesutul in limita elasticitatii acestuia.

67. MASAREA MUSCHILOR DREPTI ABDOMINALI
Practicantul asezat deasupra pacientului in pozitie similara celei precedente, maseaza cu policele, simultan, muschii drepti abdominali. Se executa in 6 puncte, primele trei fiind situate desupra ombilicului, celelalte sub acesta. Primul punct al fiecarui muschi va fi presat vertical (este interzis a se mobiliza superior, asemeni celorlalte!), si este situat pe o linie orizontala aflata la circa trei degete sub apendicele xifoid. Asupra tuturor celorlalte puncte se va efectua o apasare verticala urmata de o impingere spre torace, pastrand constanta intensitatea apasarii (se va efectua bland si profund!). Se repeta de circa 3 ori. Nu se apasa asupra regiunii ombilicale. Intensitatea apasarii va fi dozata astfel incat sa nu creeze un disconfort semnificativ pacientului.

68. MASAREA ABDOMENULUI
Pacientul va flecta genunchii, mentinand talpile pe sol. Practicantul ingenuncheaza in stanga pacientului, cu fata spre abdomenul acestuia, avand genunchii departati pentru a se situa cat mai aproape de el. Apoi aseaza palma dreapta transversal pe abdomen astfel incat ombilicul pacientului sa fie acoperit de baza degetelor trei si patru. Palma stanga va fi asezata peste palma dreapta astfel incat sa o acopere incepand de la degete. Se va executa apoi de 10 ori o miscare in val, prin impingere, apasare si tragere, mobilizand astfel inainte – inapoi continutul abdomenului (adresa fiind in principal intestinul subtire). Apoi se va efectua tot de 10 ori o miscare de rotire a palmelor, in sens orar, apasarea efectuandu-se pe traseul intestinului gros.
Se va incheia cu o vibratie usoara efectuata in timpul expiratiei pacientului, asupra etajului inferior al abdomenului, repetata de 2 ori.

69. MASAREA MUSCHILOR PECTORAL SI DORSAL IN REGIUNEA PERI-AXILARA STANGA
Pacientul asezat in decubitus dorsal, cu membrul superior stang abdus la 90* (intins in laterala, perpendicular pe trunchi). Practicantul ingenuncheaza in stanga pacientului, paralel cu corpul acestuia (avand bratul acestuia in fata sa). Cu mana sa dreapta fixeaza articulatia mainii pacientului, apoi aseaza mana stanga in portiunea supero – externa a muschiului pectoral al acestuia astfel incat policele sa-l poata masa prin apasare spre celelalte degete. Masajul se va efectua in 3 – 5 puncte, de 2 ori, incepand din apropierea insertiei pe humerus pana la torace. Apoi se va masa cu policele in 3 – 5 puncte de 2 ori muschiul dorsal incepana din apropierea insertiei sale pe humerus pana la torace.

70. MASAREA BRATULUI STANG
Din pozitia de mai sus bratul pacientului va fi asezat la circa 35* fata de trunchi, portiunea terminala a antebratului ajungand intre genunchii practicantului. Acesta va masa bratul pe doua linii (interna si externa, laterale muschiului biceps brahial) de cate 2 ori, in circa 6 – 8 puncte, cu policele suprapuse, celelate degete fixand bratul.

71. MASAREA ANTEBRATULUI STANG
In continuarea procedeelor de mai sus se va masa antebratul stang astfel: fata anterioara pe 3 linii (linia mediana de 2 ori, cele interna si externa cate o singura data), in circa 8 puncte, cu policele suprapuse, (prin apasare –tragere spre art. mainii), din imediata apropiere a art. cotului pana la art. mainii; fata posterioara practicantul prinde palma pacientului in palma sa stanga si cu policele mainii drepte maseaza prin presare muschii extensori ai degetelor, in circa 8 –10 puncte, de 3 ori. Detaliu de tehnica: dupa ce policele mainii drepte preseaza punctul se va roti antebratul pacientului cu mana stanga, in sens orar, realizand astfel asupra punctelor o apasare – intindere. Se va efectua din imediata apropiere a articulatiei cotului pina la articulatia mainii, pe fata dorsala a mainii, in spatiul dintre radius si cubitus (ulna).

72. ROTIREA SI EXTENSIA ARTICULATIEI COTULUI STANG
Practicatul aseaza cotul stang al pacientului in palma sa dreapta, cu mana stanga cuprinde fata dorsala a mainii pacientului (flectata). Se vor efectua apoi 3 rotiri ale antebratului, in sens orar, fixand bine cotul. Dupa acestea se va extinde brusc articulatia cotului de doua ori.
Rotirile se efectueaza in maximul amplitudinii articulare; extensiile vor fi efectuate cu prudenta, protejind articulatia cotului.

73. MASAREA SI MOBILIZAREA ARTICULATIEI MAINII STANGI
Practicantul cuprinde articulatia mainii stangi a pacientului asezand policele pe fata dorsala a acesteia, orientate spre antebrat (celelalte degete vor sprijini articulatia pe fata sa anterioara). Va efectua apoi un masaj cu policele prin apasari si trageri spre degete. Apoi va flecta – extinde energic, de circa 5 ori, articulatia.

74. INTINDEREA ARTICULATIILOR DEGETELOR MAINII STANGI
Practicantul aseaza muchia externa a talpii sale stangi in axila pacientului, cat mai aproape de torace. Cu mana stanga cuprinde articulatia mainii stangi a pacientului iar cu mana drepta intinde, unul cate unul degetele mainii stangi ale acestuia. Se vor executa miscari de tragere – intindere ferme. Apoi se va trage usor de 2 ori membrul superior stang al pacientului.

75. MASAREA FETEI PALMARE A MAINII STANGI
Practicantul isi aseaza degetul mic al mainii stangi intre degetele mic si inelar ale pacientului, degetul mic al mainii drepte se aseaza intre policele si aratatorul acestuia. Vor fi astfel fixate degetele mic si policele pacientului, acesta avand fata palmara complet extinsa, orientata spre fata practicantului. Se va masa apoi, fata palmara dupa cum urmeaza: pe trei linii, prima fiind mediana, unde se vor presa cu policele suprapuse circa 4 – 5 puncte; apoi se vor masa liniile situate pe eminentele tenara si hipotenara, in cate 4-5 puncte, cu policele, simultan pe ambele parti, prin presare. Se repeta, pe toate liniile, de 3 ori. In tot acest timp se va mentine extinsa, pe cat posibil, palma pacientului.

76. MASAREA MUSCHIULUI ADDUCTOR AL POLICELUI STANG
Practicantul fixand cu mana sa dreapta articulatia mainii stangi a pacientului, maseaza cu policele mainii stangi muschiul adductor al policelui pacientului (situat intre metacarpienele 1 si 2). Masajul se efectueaza prin presare (si facultativ tragere) intre polic aratatorul practicantului (aratatorul fiind flectat si asezat pe fata palmara a mainii pacientului, asfel incat va sprijini muschiul masat cu partea sa externa). Se repeta de 10 ori.

77. EXTENSIA ARTICULATIEI UMARULUI STANG
Pacientului se va intinde membrul superior stang pe langa cap, cat mai drept posibil, practicantul asezat pe genunchi perpendicular pe pozitia pacientului, va fixa apoi articulatia mainii stangi a pacientului cu mana sa dreapta. Cu podul palmei va masa in circa 5 puncte, de 2 ori, incepand cu marginea externa a omoplatului pana pe fata interna a antebratului. Pozitia palmei practicantului va fi de asa maniera incat degetele vor fi orientate spre spatele pacientului. Se va utiliza o apasare moderata fara a crea un disconfort semnificativ pacientului.

78. MASAREA MUSCHILOR PECTORAL SI DORSAL IN REGIUNEA PERI-AXILARA DREAPTA
Se repeta procedeul 69 pe partea dreapta.

79. MASAREA BRATULUI DREPT
Se repeta procedeul 70 pe partea dreapta.

80. MASAREA ANTEBRATULUI DREPT
Se repeta procedeul 71 pe partea dreapta

81. ROTIREA SI EXTENSIA ARTICULATIEI COTULUI DREPT
Se repeta procedeul 72 pe partea dreapta.

82. MASAREA SI MOBILIZAREA ARTICULATIEI MAINII DREPTE
Se repeta procedeul 73 pe partea dreapta.

83. INTINDEREA ARTICULATIILOR DEGETELOR MAINII DREPTE
Se repeta procedeul 74 pe partea dreapta.

84. MASAREA FETEI PALMARE A MAINII DREPTE
Se repeta procedeul 75 pe partea dreapta.

85. MASAREA MUSCHIULUI ADDUCTOR AL POLICELUI MAINII DREPTE
Se repeta procedeul 76 pe partea dreapta.

86. EXTENSIA ARTICULATIEI UMARULUI DREPT
Se repeta procedeul 77 pe partea dreapta.

87. EXTENSIA ARTICULATIILOR INTERVERTEBRALE CERVICALE
Masajul pregatitor: pacientul este asezat in decubitus dorsal, capul asezat pe sol fara perina. Practicantul asezat pe sezut, astfel incat capul pacientului sa se situeze intre coapsele sale. Cu degetele 2,3,4, se vor masa prin presare – tragere (spre cap) muschi paravertebrali ai regiunii cervicale, incepand din dreptul vertebrei D-1 pana la regiunea suboccipitala. Se va masa in circa 5 puncte, repetat de 3 ori.
Extensia vertebrelor cervicale: practicantul isi aseaza talpile pe umerii pacientului, cuprinde cu mainile regiunea occipitala a pacientului, se deplaseaza spre inapoi cu sezutul atat cat ii permite pozitia; extinde apoi, prin tragere blanda, gatul pacientului, contracarand prin fixarea umerilor acestuia cu picioarele. Repeta miscarea, de data aceasta in punctul terminus al extensiei realizand o tragere brusca, scurta spre sine, in plan orizontal, a capului pacientului. Atentie, se va urmari ca policele sa nu atinga gatul pacientului in regiunea sa anterioara, acestea nu participa la executia procedeului!!!

88. MASAREA ARIPILOR NASULUI
Mentinandu-se pozitiile de baza mentionate la procedeul precedent, practicantul maseaza, bland, cu policele, concomitent, pe toata lungimea lor, aripile nazale ale pacientului.
Se va repeta de circa 5 ori.

89. MASAREA ORBITELOR SI TAMPLELOR
Practicantul maseaza periorbitar, cu policele, simultan in stanga si in dreapta, in minim 5 puncte (atat orbita superioara cat si cea inferioara), de doua ori. Apoi, cu dgetele 3,4,5, maseaza prin presare si rotire in ambele sensuri, de cate 5 ori, simultan bilateral, regiunea tamplelor pacientului.

90. APASAREA GLOBILOR OCULARI
Practicantul isi aseaza degetele 2 si 5 ale ambelor maini, orientate unele catre celelalte, pe orbitele inferioare si superioare ale pacientului. Apoi cu degetele 3 si 4 efectueaza o apasare foarte blanda asupra globilor oculari ai acestuia. Se vor aplica fie trei apasari a cate o secunda fie o singura apasare mentinuta timp de circa 3 secunde.

91. MASAREA MUSCHILOR FACIALI
Practicantul isi incruciseaza degetele mainilor si spoi aplica fetele lor palmare asupra obrajilor pacientului. Efectueaza apoi o miscare de strangere intre palme si apoi rotiri usoare. Se va aplica procedeul in principal asupra muschilor maseteri, zigomatici, si temporali, deci in 3 puncte . Se va repeta de circa 3 ori.

92. MASAREA LINIEI MEDIANE A FRUNTII
Practicantul va efectua presiuni, cu policele suprapuse pe linia mediana a capului, in circa 10 puncte, incepand cu punctul dintre sprancene, pana in crestetul capului. Se repeta de 2 ori. Se va mentine apasarea asupra fiecarui punct timp de circa o secunda.

93. EXTENSIA REGIUNII DORSALE A TRUNCHIULUI (prin arcuire)
Pacientul se va aseza in genunchi, cu sezutul pe calcaie. Practicantul isi aseaza genunchii (rotulele) imediat superior crestelor iliace postero-superioare (bilateral, simetric fata de vertebrele lombare, aproximativ in dreptul vertebrei L-4), se sprijina pe sol cu baza degetelor picioarelor; apoi cuprinde pe sub axila, umerii pacientului, acesta va fi rugat sa se relaxeze si sa se incline spre inapoi, concomitent practicantul se va lasa pe spate pana va fi complet pe sol (tragand astfel pacientul deasupra lui si sprijinindu-l continuu cu genunchii).Se va efectua relativ lent miscarea, avand grija ca pe tot parcursul procedeului picioarele pacientului (fata dorsala a degetelor) sa nu paraseasca solul (ramanand in pozitia initiala).
Gradul de extensie (arcuire) se va determina functie de dimensiunile si suportabilitatea pacientului, prin deschiderea (pentru diminuare) a unghiului dintre gambele si coapsele executantului.
Pentru pastrarea echilibrului, practicantul isi va aseza usor departate talpile pe sol inca de la inceputul procedeului.

94. EXTENSIA POSTERIOARA SI INTINDEREA ARTICULATIILOR UMERILOR
Pacientul este asezat pe genunchi cu sezutul pe calcaie apoi isi va aseza mainile pe ceafa avand degetele incrucisate. Practicantul va sta in picioare, in spatele pacientului, apoi se apleaca usor indoind genunchii si isi trece mainile prin partea anterioara a bratelor pacientului asezandu-le apoi cu fata dorsala pe toracele pacientului (aproximativ sub nivelul omoplatilor acestuia). Apoi va efectua o miscare de tragere spre sine (posterioara) a bratelor pacientului, concomitenta cu o ridicare usoara a acestuia de pe sol.

95. INTINDEREA POSTERIOARA A BRATELOR
Practicantul se va aseza pe genunchi, in spatele pacientului (care mentine o pozitie similara), prinde cu ambele maini incheieturile mainilor pacientului apoi le ridica pana sunt paralele cu solul (atat cat este posibil) avand grija sa se pastreze drepte. In punctul final al procedeului va apropia unul de celalalt bratele pacientului, pana la limita maxima a mobilitatii, mentinand o secunda pozitia finala. Procedeul final se repeta de 3 ori.
Dupa caz, pacientul va avea orientate palmele fie in jos fie in sus (membrele superioare fiind in rotatie interna sau externa).

96. MASAREA REGIUNII SUPERIOARE A UMERILOR
Practicantul sta in picioare in spatele pacientului (acesta pastreaza pozitia de la procedeul precedent) sprijinandu-l cu genunchii. Apoi cu policele ambelor maini maseaza partea superioara a umerilor pacientului (regiunea superioara a muschiului trapez), in circa 3 puncte de circa 3 ori, prin presare si tragere inspre umeri, simultan stg. + dr.

97. RELAXAREA ARTICULATIILOR UMERILOR
Dupa efectuarea procedeului precedent practicantul prinde cu mainile umerii pacientului (avand muschii deltoizi in palme) si ridica umerii acestuia cat mai sus posibil, lasandu-i apoi sa cada (brusc). Se repeta de 5 ori.
Pacientul trebuie sa mentina o pozitie complet relaxata pentru reusita procedeului.

98. EXTENSIA MUSCHILOR PECTORALI PRIN APROPIEREA OMOPLATILOR
Practicantul cuprinde umerii pacientului similar procedeului anterior, apoi trage posterior umerii cautand sa realizeze apropierea la maximum a omoplatilor. Se repeta de 5 ori.

99. PERCUTIA UMERILOR SI A REGIUNII DORSALE SUPERIOARE A SPATELUI
Practicantul loveste ritmic cu palmele facute caus si asezate una in cealalta umerii si regiunea dorsala a pacientului. Procedeul se aplica de la un umar la celalalt, si din regiunea cervicala pana la linia inferioara a omoplatilor. Se repeta de 2 ori.

100. PROCEDEELE FINALE
Dupa aplicarea procedeului precedent practicantul maseaza prin presare cu policele catre celelalte degete, de 10 ori, portiunea de deasupra umerilor a muschilor trapezi ai pacientului. Apoi loveste cu palmele, de 2 ori, umerii pacientului.


……………………………………………………………………………………………….

Indicatii cu caracter general privind aplicarea procedeelor:

- Se va doza intensitatea apasarii conform cu cerintele tesuturilor masate si in functie de toleranta la durere a pacientului.
- Apasarea se va efectua, pe cat posibil, perpendicular pe regiunea masata.
- Nu se aplica manevre brutale la copii, persoane in varsta, bolnave cronic, astenice, obeze, etc.
- In cazul suferintelor de severitate medie sau superioara se va cere consimtamantul medicului curant pentru aplicarea terapiei.
- In general, suferintele acute se constitue in contraindicatii ale aplicarii terapiei.
- Imbracamintea practicantului v-a fi lejera, permitandu-i acestuia aplicarea nestanjenita a procedeelor. Pacientul trebuie sa aiba imbracamintea, preferabil, din bumbac, sau orice alt material care nu se electrizeaza prin frecare.
- Atentie la bijuterii, ceasuri, curele, fermoare, nasturi voluminosi. Pot stanjeni activitatea practicantului sau/si rani pacientul in timpul aplicarii procedeelor.
- Temperatura in incaperea unde se aplica terapia trebuie sa fie optima, atat pentru pacient cat si pentru practicant.
- Nu se vor aplica aceste procedee persoanelor in stare de ebrietate, bolnavilor psihici, gravidelor.
- Pacientul va fi asezat pe o saltea, de o grosime si o consistenta corespunzatoare realizarii maximului de efect terapeutic, protejand totusi toracele pacientului.
- Se va evita aplicarea cu intensitate mare a procedeelor asupra regiunilor care au suferit traumatisme sau/si interventii chirurgicale in atecedente. Chiar daca aparent nu prezinta urmari.
- Practicantul va urmari in permanent starea pacientului; se va evita creerea unui disconfort semnificativ sau de lunga durata. La aparitia unor stari de rau evident se va intrerupe aplicarea procedeelor si pacientul va fi indrumat spre medic.

MASAJUL LABEI PICIORULUI

Poziţia este relaxată, subiectul este în decubit dorsal cu planta în afara planului de sprijin, maseurul sprijină gamba subiectului pe genunchiul său.
Efleuraj
Netezirile se fac simultan pe ambele feţe depăşind articulaţia gleznei şi călcâiul cu mâinile. Pe plantă se face alunecarea cu pumnul închis în special dea-lungul boltei longitudinale.
Fricţiunea
Se face separat. Se începe cu fricţiunea plantară de la nivelul degetelor cu eminenţa tenară sau hipotenară. Mâna cealaltă sprijinind şi opunând rezistenţă. Se lucrează bolta transversală şi cea longitudinală cu pumnul cubital. Călcâiul se lucrează tot cu pumnul cubital urcând cu eminenţa tenară sau hipotenară pe zona externă a tălpii. Pentru suprafaţa dorsală fricţiunea se face cu degetele pe toată suprafaţa mergând spre gleznă. Se prelucrează articulaţia gleznei adaptând manevrele reliefului articular urmărind aceleaşi modele ca la masajul mâinii. Se trece la degete.
Frământatul
Scuturatul metatarsienelor pe rând, apoi toate odată.
Tapotamentul
Nu se face
Tracţiunile şi scuturările
Toate degetele începând cu degetul mare. Se fac circumducţii cu priză metatarsofalangiană
Efleuraj de încheiere

Se recomandă mobilizarea analitică cu tensiuni finale ce au rolul de a creşte amplitudinea articulară.

Masajul organelor intra-abdominale

Intestinul gros se întinde din fosa iliacă dreaptă şi se termină în fosa iliacă stângă.
Fosa iliacă dreaptă este la nivelul apendicelui (paznicul conţinutului intestinului gros), între sias şi ombilic (la 2-3 cm faţă de sias).

Neteziri
Alternativ – se începe cu mâna dreaptă ascendent, se continuă cu stânga transversal, iar pe porţiunea descendentă a colonului se pleacă cu rădăcina mâinii drepte urmată de mâna stângă până în fosa iliacă stângă, de unde se continuă netezirea cu mâna dreaptă în fosa iliacă dreaptă.

Fricţiuni
Se începe cu mâna dreaptă, iar stânga se asează peste ea, este o fricţiune făcută circular până la colonul transvers; se continuă pe colonul transvers şi apoi pe colonul descendent până în fosa iliacă stângă.

Frământatul
E o mişcare circulară, în sensul acelor de ceasornic, a marginii palmei pentru intestinul subţire, ombilicul se află în mijlocul mâinii. Pentru restul organelor se execută un fel de sesizare (palpare).
Balotajul se execută cu ambele mâini pornind una din partea dreaptă şi una din stânga a pacientului cu palmele în pronaţie, una trage, una împinge intersectându-se, continuând mişcarea până la capăt după care se reia aceeaşi mişcare cu mâna opusă în dreapta.

Tapotamentul
Loviturile sunt transversale asupra anselor intestinale. Se execută tangenţial şi transversal pe fiecare ansă, începând din fosa iliacă dreaptă spre fosa iliacă stângă. Se face cu vârful degetelor.

Vibraţiile
Aceleaşi ca la abdomen.
În plus sub rebordul costal drept (ficat) şi stâng (splină). Se sprijină centrul palmei pe coastă şi se apasă cu marginea cubitală spre ficat sau splină vibrându-se.
Deasupra simfizei pubiene – pentru vezica urinară.

Neteziri de încheiere

Înaintea masajului intra-abdominal se execută masajul

MASAJUL TENDONULUI LUI AHILE

Neteziri
- liniară;
- se trasează o linie cu două degete;
- în cleşte între police şi index;
- în căuş.
Fricţiune
- liniară în cleşte;
- în ferăstrău cu marginea cubitală dus-întors.
Tapotament
- în picături de ploaie
Nu avem manevre secu